Revenirea la memorandumul Kozak nu poate avea loc la acest moment – declarație

Foto : pan.md

Deși au trecut aproximativ 10 ani de cînd Rusia a propus Moldovei semnarea memorandumului Kozak, discuții privind revenirea la acest document au loc pînă azi. Memorandumul nu a fost semnat de președintele de atunci Vladimir Voronin, care la moment susține că, deși era un document bun, acesta trebuia să suporte unele modificări.

Recent, liderul PCRM a declarat că la acel moment era împotriva elementelor de federalism pe care le conținea memorandumul. “Este nevoie de concretizarea anumitor lucruri în memorandum, îndeosebi ceea ce ține de responsabilitățile părților în componența Republicii Moldova. Bineînțeles că, dacă în interiorul unei țări mai apare o autonomie sau o republică, această guvernare este federală. Eram împotriva elementelor de federalism, pentru că nivelul nostru politic de atunci nu coincidea cu principiile respective. Ele nu contravin nici unei legi, dar nu eram pregătiți să înghițim ceea ce era în memorandum”, a spus Voronin.

Liderul PCRM susține că un alt factor care l-a determinat să renunțe la semnarea memorandumului este că acesta a fost propus în ultimul moment. “A fost o surpriză în ultimele ore și eu, depunînd jurămîntul în calitate de președinte, pe Constituția Republicii Moldova, în care este indicat statutul neutru al țării, nu puteam să merg la asta nici întîmplător”, a spus Voronin.

Contactat de NOI.md, președintele fracțiunii PCRM la acel moment, actualul lider al Partidului Popular Socialist, Victor Stepaniuc, a declarat că memorandumul ar trebui luat ca bază și perfectat puțin în cadrul negocierilor, aceasta fiind singura soluție de aplanare a conflictului transnistrean. Politicianul a declarat că, deși Moldova încă nu era pregătită atunci pentru semnarea memorandumului, președintele țării a acceptat vizita oficială a președintelui rus V.V. Putin în Moldova, ca apoi peste noapte să întrerupă, cu încălcarea procedurilor diplomatice, vizita lansată a omologului său din Rusia.

Potrivit lui Stepaniuc, comportamentul președintelui Voronin a adus prejudicii imaginii externe a Moldovei și relațiilor moldo-ruse. Stepaniuc a spus că, atunci, Vladimir Voronin a recurs la acel pas, fiindcă în ultimul moment s-a răzgîndit, nefiind de acord cu două puncte – cel care viza dreptul de veto al Transnistriei și cel cu privire la trupele militare, care, potrivit memorandumului, trebuiau să se afle pe teritoriul Moldovei. Mai mult, Victor Stepaniuc susține că, deși Constituția prevedea că Moldova are statut de neutralitate și, astfel, aflarea trupelor militare ar fi fost inadmisibilă, era necesar ca memorandumul să fie discutat suplimentar cu experți în materie de drept. Asta fiindcă Moldova era semnatară a Convenției moldo-ruse din 21 iulie 1992, care servea drept bază legală pentru staționarea trupelor ruse în Moldova. Iar Convenția, de asemenea, era discutabilă din punctul de vedere al dreptului constituțional. „Dacă s-ar reveni la discuții, memorandumul Kozak trebuie luat ca bază, desigur, cu expertiza necesară. El ar da multe garanții Transnistriei în interiorul Republicii Moldova și ar permite ca cele două părți să aibă o singură Constituție, un singur sistem economico-bugetar, un singur drapel și o singură poziție pe plan internațional”, a spus Stepaniuc.

Solicitat de NOI.md, analistul politic Bogdan Țîrdea a spus că memorandumul Kozak, ca plan de reglementare a unui conflict, avea două componente – cea politică și cea militară și geopolitică. Potrivit analistului, pe componenta politică se baza federalizarea Republicii Moldova și presupunea transformarea Moldovei și a Transnistriei în subiecți egali cu drept de veto. Potrivit lui, acest aspect i-a neliniștit pe foarte mulți politologi și pe mulți lideri politici, fiindcă dreptul de veto permitea Tiraspolului să voteze anumite acțiuni ale Chișinăului, inclusiv cursul de integrare europeană sau integrare în spațiul românesc. Potrivit lui, mai deranjantă în acest proces era componenta militară și geopolitică. “Acest lucru crea anumite confuzii și, sigur, consolida pozițiile Rusiei în acest teritoriu. În acest context, vreau să spun că componenta politică poate fi discutată de partidele politice. Totodată, componenta geopolitică și cea militară ar putea trezi mari nemulțumiri”, a opinat analistul. Potrivit lui, deși pe viitor vor mai fi discuții, acestea vor fi de prisos, fiindcă peste 10 ani, nici Rusia nu ar fi de acord să se revină la acest memorandum. “Nu știu dacă azi Tiraspolul poate să accepte planul Kozak și nu știu dacă Moscova va face acest lucru. Moscova va avea cerințe mult mai mari, va înainta propuneri mult mai dure. Deja despre federații nimeni nu vrea să discute, la Tiraspol cer deja confederații sau independența Transnistriei”, a conchis analistul.

La rîndul său, fostul viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Valeriu Ostalep, consideră că revenirea la memorandumul Kozak nu poate avea loc la acest moment. Potrivit lui, după 10 ani de la elaborarea documentului este nevoie de crearea unui nou document, ce ar ține cont de realitățile actuale din Republica Moldova. “Acest document prezintă interes academic, prezintă interes teoretic, să vedem ce a fost atunci bine și ce rău, dar acum avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni, avînd în vedere realitatea de azi din țară. Memorandumul Kozak, ca document, conținea o serie de prevederi interesante care, de fapt, sînt în interesul Chișinăului și al Tiraspolului, dar părerea mea este că actuala guvernare nu este capabilă să abordeze acest subiect. Pînă în 2014 vom avea parte de regres pe acest dosar pe problema transnistreană. Nimeni din actuala conducere nu are intenția de a se ocupa de această problemă, iar revenirea la memorandumul Kozak ar însemna o anumită abordare, ceea la ce nu mă aștept. În următoarea perioadă – un an sau doi, cît o să fie la guvernare – va avea loc ceea ce a fost și în ultimii trei ani, nimic mai mult”, a spus Ostalep.

Textul integral al documentului poate fi văzut aici.