"Nodul Gordian" transnistrean

Foto: infoprut.ro

Anul trecut, după o pauză de șase ani, negocierile pentru reglementarea transnistreană în formatul "5+2" au fost reluate. Dar deja către sfîrșitul anului, entuziasmul a scăzut, iar prima rundă de negocieri din acest an era cît pe ce să fie zădărnicită și s-a încheiat fără semnarea vreunui document. În plus, întrevederea prim-ministrului Vlad Filat cu liderul Transnistriei, Evgheni Șevciuc, care fusese preconizată la Lvov, nu a avut loc după ce Șevciuc a refuzat. La solicitarea reporterului Agenției "Infotag", Vladimir Popov, viceprim-ministrul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, comentează situația.


"INFOTAG" : Domnule viceprim-ministru, cum ați aprecia bilanțul anului 2012 și runda de negocieri de la Lvov, prima din anul acesta?

Eugen Carpov: Pentru procesul de negocieri, 2012 a fost anul unei activități serioase și complexe care, practic, a demarat din nou după o întrerupere lungă. Precum cunoașteți, au fost identificate trei "coșuri" de chestiuni. Chestiuni social-economice, umanitare și juridice, chestiuni de rezolvare politică amplă a conflictului, chestiuni instituționale și de securitate.

Folosind tactica "pașilor mici", am început cu problemele cele mai rezolvabile, în primul rînd, cu caracter social-economic. Dar, bineînțeles că avansarea, progresul este posibil doar atunci cînd există dorința ambelor părți. Țin să menționez că toate chestiunile - și cele sociale, și cele economice și cele juridice - țin de rezolvarea politică a conflictului transnistrean. În acest sens, am obținut inițial anumite avansări pozitive. Astfel, a fost rezolvată problema cu transportarea mărfurilor cu vehiculele feroviare pe sectorul transnistrean al Căii Ferate din Moldova; a fost organizată evacuarea deșeurilor radioactive de la o serie de întreprinderi transnistrene (după ce au fost utilizate în producție, acestea trebuie evacuate și distruse). De asemenea a avut loc un schimb de grupuri pentru odihna în tabere de vară. Toate aceste elemente de interacțiune au urmărit creșterea încrederii între părți.

Dacă vorbim despre întrevederea de la Lvov, mediatorii ne-au propus o agendă care includea chestiuni din toate cele trei coșuri. Cu regret, anul trecut negocierile asupra blocului de chestiuni politice nu au fost începute, inclusiv din cauza unor declarații repetate ale partenerilor noștri de la Tiraspol despre faptul că nu sînt pregătiți să poarte discuții la acest subiect. Poziția lor a fost susținută și de către reprezentanții Rusiei. Totuși, la toate reuniunile chestiunile din "al treilea coș" au fost prezente pe ordinea de zi, dar nu și discutate.

Nu am dezbătut chestiuni politice inclusiv din lipsă de timp. Realmente, reuniunile în formatul "5+2" țin o zi-două, cu pauze. De aceea, discuțiile asupra primelor două "coșuri" au durat atît de mult, încît aceasta nu ne-a permis să procedăm la "coșul" al treilea. Un fapt tot mai evident este acela că posibilitățile noastre în dezbateri se îngustează, dacă nu vom vorbi despre soluționarea generală a conflictului transnistrean. Pentru că, dacă luăm, bunăoară, problemele cu caracter economic, vine întrebarea: pe baza cărei platforme le putem rezolva? Dacă există un singur spațiu economic comun, funcționează unele reguli, dacă există două spații economice, ca acum, soluțiile trebuie identificate după alte șabloane.

Trebuie să spun că partea moldavă respectă strictamente deciziile recunoscute de comunitatea internațională și anume: menținerea suveranității și a integrității teritoriale în cadrul hotarelor din anul 1990, cu nevoia de elaborare a unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană. Constituția Moldovei, de asemenea, prevede acest lucru. Ultima dovadă a faptului că întreaga comunitate internațională promovează principiul sus-nominalizat este declarația comună din luna decembrie a miniștrilor de Externe ai OSCE, adoptată la Dublin. În premieră pentru ultimii 10 ani, s-a reușit adoptarea Declarației privind mersul reglementării transnistrene în formatul "5+2". Nouă acest act ni se pare foarte important, pentru că a fost adoptat în unanimitate de către 57 de șefi de instituții de politică externă ai OSCE. În act a fost reiterat faptul că reglementarea transnistreană este posibilă doar pe aceste principii.

De asemenea, în acest act se vorbește despre necesitatea unei mișcări în paralel în privința tuturor celor trei "coșuri" de chestiuni și miniștrii îi îndeamnă pe toți participanții la tratative să respecte acest postulat. Aceste elemente, în viziunea noastră, sînt fundamentale și toți participanții trebuie să pornească de la faptul că rezolvarea definitivă a conflictului transnistrean este posibilă anume în acest mod.

"I.": Guvernul Moldovei a calificat drept discriminatorii ultimele hotărîri ale administrației Transnistriei privind retragerea numerelor de înmatriculare de pe automobilele locuitorilor Transnistriei, precum și creșterea costului serviciilor comunale pentru unele categorii de funcționari ai Republicii Moldova, care locuiesc în regiune. Ați putea să ne explicați poziția oficială a Chișinăului?

E.C.: Cu regret, nu am avut niciun fel de negocieri, discuții sau consultări în privința instituirii vreunor măsuri anumite pentru unele categorii de cetățeni cu domiciliul în regiunea transnistreană. Noi pornim de la faptul că introducerea de orice elemente negative în actuala stare de lucruri este inadmisibilă. Toate trebuie discutate în cadrul mecanismelor existente. Există un nivel diferit de contacte, inclusiv mediatori și observatori, gata oricînd să acorde asistență în cazul în care apar anumite situații litigioase.

Noi sîntem convinși că orice măsuri discriminatorii, adoptate în mod unilateral, afectează atmosfera de încredere și posibilitatea de purtare a unor negocieri constructive în continuare. V-ați referit la retragerea numerelor de pe autovehiculele moldovenești - cu regret, aceasta se întîmplă. Noi nu am primit nicio informație în acest sens, dar inspectoratul auto al regiunii scoate numerele de înmatriculare moldovenești, invocînd instrucțiunile de la instanțele ierarhic superioare. Nu poate exista niciun cadru legal pentru un asemenea comportament, pentru că toate automobilele de pe care se retrag numerele sînt înregistrate oficial la instituțiile de stat moldovenești. Cu atît mai mult, autobuzele școlare care transportă copiii dimineața. Noi sîntem dispuși să dezbatem aceste probleme în orice format în speranța că reprezentanții Tiraspolului ne vor auzi și ne vor înțelege apelul.

"I.": Cum tratează partea moldavă intenţia anunţată de Tiraspol de extindere a contingentului militar?

E.C.: Chestiunea privind contingentele militare ale părţilor este pe agenda Comisiei Unificate de Control (CUC), care funcţionează special pentru a reglementa orice divergenţe care apar în zona de securitate. Noi considerăm că prezenţa contingentelor militare în aceasta este un element care, eventual, a avut rolul necesar imediat după conflict, cînd s-a hotărît constituirea forţelor de menţinere a păcii pentru separarea părţilor beligerante. Din fericire, în ultimii 20 de ani nu ni s-au întîmplat niciun fel de conflicte armate în zona de securitate, pentru că nu există niciun teren real în acest sens. Dacă privim nivelul de comunicare între populaţia celor două maluri, ne putem convinge că orice componentă antagonistă este, practic, inexistentă. Dimpotrivă, există dorinţă de înţelegere, de eliminare a factorului militar în regiune. Populaţia, în viziunea noastră, îşi doreşte trecerea la o interacţiune normală, civilizată.

Cît priveşte sporirea prezenţei militare, noi nu susţinem asemenea idei, considerăm că e necesar să se meargă pe calea de demilitarizare a zonei de securitate şi a regiunii în ansamblu. Mai mult decît atît, noi am propus transformarea formatului existent al operaţiunii de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandatul Uniunii Europene sau al OSCE.

"I.": După ce a fost redeschisă circulaţia pe calea ferată, la începutul anului 2012, nu a mai existat vreo decizie economică reală între Tiraspol şi Chişinău. Pe cît de posibile sînt restabilirea legăturii telefonice fixe, deschiderea podului de lîngă Gura Bîcului, alţi paşi care simplifică viaţa oamenilor?

E.C.: Toate aceste chestiuni sînt mereu pe agenda procesului de negocieri, dar depind de o mulţime de factori, inclusiv cu caracter internaţional. De exemplu, acum, discutăm activ despre posibilitatea ca locuitorii Transnistriei să obţină numere "neutre" pentru deplasarea peste hotarele regiunii. Dar trebuie să înţelegem că Moldova este legată prin anumite acorduri interguvernamentale, a ratificat Convenţia de la Viena din anul 1968 în acest domeniu. Fireşte, pentru ca maşinile din Transnistria să se deplaseze peste hotare, acestea trebuie să respecte exact aceleaşi condiţii pe care le respectă automobiliştii de pe malul drept al Nistrului. Aceste acte internaţionale stabilesc "regulile de joc" şi trebuie respectate. Dacă Tiraspolul nu este pregătit să le respecte în raport cu partenerii internaţionali ai Moldovei, fireşte, problemele acumulate de-a lungul anilor sînt greu de rezolvat.

"I.": Ucraina în calitate de ţară care deţine preşedinţia OSCE planifică să organizeze anul acesta cinci runde de negocieri în formatul "5+2". Este oare nevoie de atîtea reuniuni, odată ce acestea nu aduc rezultat?

E.C.: Sînt convins că asemenea reuniuni sînt necesare, cu atît mai mult cu cît regulamentul formatului "5+2" prevede desfăşurarea rundelor de negocieri o dată la două luni. Dacă există voinţă politică, asemenea întrevederi pot fi organizate şi mai des. Dacă apar dificultăţi în ajungerea la compromisuri, mediatorii şi observatorii pot interveni. Ei trebuie să elaboreze abordări comune în rezolvarea unor probleme cheie.

În ceea ce priveşte Ucraina, aceasta poate avea un rol important în soluţionarea conflictului. Ucraina are cu Moldova un hotar de 460 km pe sectorul transnistrean, iar lungimea totală a frontierei noastre este de 1222 km. Kievul şi Chişinăul au un teren vast pentru o colaborare reciproc avantajoasă.