Răzbunarea, instrument de pregătire pentru alegeri anticipate

Foto : karadeniz-press.ro

În vinerea patimilor, 3 mai, înaintea marii sărbători creştine - Paştele, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizii care au atras atenţia sporită nu doar a societăţii moldoveneşti dar şi a partenerilor de dezvoltare din exterior. Timp de cîteva ore, deputaţii PLDM, cu susţinerea celor din PCRM, au anulat acte legislative pentru care au votat două săptămîni mai devreme. Este vorba despre desemnarea Procurorului General, modificarea sistemului electoral prin implementarea sistemului mixt de alegeri, interzicerea de a participa la alegeri în baza paşapoartelor sovietice, adoptarea amendamentelor la legislaţie în ceea ce priveşte activitatea Procuraturii, Curţii Constituţionale şi Centrului Naţional Anticorupţie.

Rezolvînd cu succes sarcina deloc uşoară, fracţiunile PCRM şi PLDM au mers mai departe. Deputaţii din cele două fracţiuni au majorat pragul electoral, au extins competenţele prim-ministrului interimar şi au dat o altă interpretare votului de neîncredere acordat Guvernului Filat în data de 5 martie curent. Această decizie este cel puţin stranie întrucît pentru demisia Guvernului au votat comuniştii împreună cu democraţii, iar liberal-democraţii au modificat interpretarea împreună cu comuniştii. Reiese că PLDM a participat, indirect, la procedura de acordare a votului de neîncredere Guvernului. Cei-i drept nu sub "suspiciunea de corupţie" ci din considerente politice.

Se vede cu ochiul liber că aceste decizii nu sînt altceva decît rezultatul înţelegerilor neanunţate dintre PLDM şi PCRM, ori poate între cei doi lideri - Voronin şi Filat. Chiar dacă la procesul de votare pe marginea unor proiecte au participat liberalii reformatori şi neafiliaţii din rîndul foştilor comunişti, acest lucru nu schimbă esenţa lucrurilor. Ca şi în cazul adoptării, în ceea ce priveşte anularea deciziilor respective - fiecare partid a ţinut cont de interesele personale şi de partid.

În cazul dat interesele PCRM şi PLDM au coincis fără a fi gîndite strategii pe termen lung sau fără a fi create coaliţii care să conducă împreună ţară. Cele două formaţiuni s-au răzbunat pe PDM, în primul rînd, s-au răzbunat pe Vlad Plahotniuc pentru decizia pe care a trecut-o prin Parlament cu atîta operativitate, dar şi pentru ultima decizie pronunţată de Curtea Constituţională. Voronin şi Filat îşi pregătesc activ partidele pentru alegeri parlamentare anticipate. Iată de ce s-au asigurat că în perioada pînă la alegeri, care poate dura între 4 şi 6 luni de zile, Guvernul trimis în demisie să fie funcţional.

Majorarea pragului electoral - parte integrantă a procesului pregătirilor pentru alegeri. Această decizie nu este îndreptată împotriva partidelor mici, care din 1994 încoace nici nu s-au apropiat de bariera de 4 %. Decizia loveşte direct în PDM, ratingul căruia este de sub 4 %, potrivit unor sondaje de opinie.

Însă, cea mai scandaloasă decizie a "vinerii negre" a fost amendamentul la Legea cu privire la Curtea Constituţională potrivit căruia "judecătorii CC pot fi demişi în cazul în care au încălcat jurămîntul sau au pierdut încrederea". De acum în acolo "procedura de demitere a judecătorului poate fi iniţiată de 25 de deputaţi, magistratul poate fi demis cu votul a 61 de legislatori". Legea a fost adoptată în contradicţie cu Art. 137 din Constituţie potrivit căruia "judecătorii sînt inamovibili pe parcursul mandatului, independenţi şi se supun doar Constituţiei RM".

Anume această decizie a trezit reacţia negativă din partea oficialilor Uniunii Europene şi Consiliului Europei. Amendamentele la Codul Electoral au fost anulate la fel de repede cum au şi fost adoptate, fără consultarea opiniei publice şi a structurilor europene. Oficialii europeni nu au mari obiecţii în legătură cu modificarea interpretării motivelor acordării votului de neîncredere Guvernului Filat întrucît decizia CC le-a creat confuzii despre care a vorbit, în mod special, ambasadorul SUA în RM, William Moser. Însă, atacul asupra "principiului inamovibilităţii" judecătorilor CC a trezit nedumeriri, inclusiv şi în raport cu parcursul european al Republicii Moldova.

În noua situaţia politică, care s-a schimbat radical după şedinţa Parlamentului din 3 mai, un rol deosebit îi revine preşedintelui ţării Nicolae Timofti. Dacă acum două-trei săptămîni el era "complicele" deciziilor adoptate fulger în scopul creării unei noi Alianţe pentru Integrare Europeană şi împotriva PCRM, astăzi, el nu ştie cum să procedeze. Ori, după cum se vorbeşte pe culoare, "Filat îmi este prieten, însă, nici Plahotniuc nu-mi este duşman". Timofti nu a promulgat atît de operativ deciziile adoptate vineri în Parlament. El a luat o pauză pentru a examina toate circumstanţele, inclusiv adresările venite de la Bruxelles şi Strasbourg, de asemenea, scrisoarea pe care i-a expediat-o liderul democrat, Marian Lupu.

Nu este exclus că şeful statului nu va promulga toate deciziile Parlamentului. Pentru ca şi "lupii europeni să fie sătui şi oile de pe loc întregi", preşedintele poate promulga amendamentele legislative, însă, poate să remită Parlamentului proiectul de lege cu privire la "inamovibilitatea judecătorilor CC". Respectiv, Parlamentul poate fi de acord cu şeful statului pentru a confirma "angajamentul său faţă de valorile europene". Însă, poate vota împotrivă dacă în Parlament vor fi remise şi alte proiecte.

Se pare că acest proces de pregătire pentru anticipate a trecut într-o nouă etapă. Este posibil ca PLDM şi PCRM să adopte încă un şir de alte decizii comune. Ei pot alege chiar şi preşedintele Legislativului. Iar pentru a nu complica acest proces, Liliana Palihovici poate fi aleasă în această funcţie. Ulterior, preşedintele va trebui să înainteze candidatura la funcţia de prim-ministru. Cel mai probabil, acesta va fi din nou Vlad Filat pentru că nu în zadar PLDM a obţinut o interpretare modificată de deciziei de demitere a Guvernului Filat. La această etapă colaborarea dintre PLDM şi PCRM se va încheia.

În acest fel, utilizînd răzbunarea în calitate de armă în atingerea scopurilor politice, partidele vor fi nevoite să constate că în continuare nu este loc pentru compromis. Asta înseamnă că există o singură ieşire din situaţie - alegeri parlamentare anticipate. Ele pot avea loc cam în aceeaşi perioadă cînd se va desfăşura summit-ul de la Vilnius. Însă, nu există nicio îndoială că alegerile vor fi mult mai importante decît evenimentul de la Vilnius de la care RM nu se poate aştepta la nimic bun, pentru că este puţin probabil ca Acordul de Liber Schimb, Acordul de Asociere RM - UE, şi cel de Liberalizare a Vizelor să fie aprobate.