În cele 12 luni scurse de cînd americanii i-au încredinţat puterea imprevizibilului Donald Trump lucrurile nu au mers tocmai lin.
Cînd s-a anunţat rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din data de 8 noiembrie 2016, miliardarul Donald Trump a renunţat la discursul de tip incendiar care i-a caracterizat campania electorală şi a lansat un apel la unitate. „Acum este momentul ca SUA să închidă rănile diviziunii“, a spus republicanul al cărui slogan de campanie a fost „Make America Great Again“ („Să facem America din nou măreaţă“).
Numai că deciziile pe care Donald Trump le-a luat în ultimul an nu au adus unitatea despre care actualul lider al Casei Albe vorbea în momentul în care s-a urcat pe scenă pentru a-şi susţine discursul de învingător.
La numai opt zile de la preluarea oficială a mandatului, Trump a reuşit să declanşeze un scandal de proporţii prin semnarea ordinului executiv care interzicea temporar intrarea pe teritoriul american a persoanelor ce veneau din Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria şi Yemen, ţări majoritar musulmane.
Au izbucnit proteste de stradă, companii din domeniul hi-tech (care au mulţi angajaţi imigranţi) s-au revoltat, nenumăraţi avocaţi s-au poziţionat împotriva măsurii, la fel şi politicieni şi chiar diplomaţi americani.
Ulterior, ordinul, motivat de administraţia de la Washington prin raţiuni ce ţin de securitatea naţională, a fost blocat în justiţie.
Apoi, republicanul a provocat o undă de şoc în întreaga lume odată cu anunţul său că va retrage Statele Unite ale Americii din Acordul de la Paris privind clima. Imediat, în SUA s-a format o „mişcare de rezistenţă“, unii edili şi chiar guvernatori afirmînd că îşi vor continua drumul spre o economie verde.
Posibila ingerinţă a Rusiei, eternul coşmar Totuşi, scandalul ce nu-i dă pace lui Donald Trump încă din timpul campaniei pentru prezidenţiale rămîne cel legat de posibila ingerinţă a Rusiei în alegerile care i-au adus victoria.
Pe data de 9 mai, Donald Trump a stîrnit o adevărată furtună politică la Washington, după ce a decis pe nepusă masă să-l concedieze pe directorul FBI James Comey, care se ocupa de ancheta privind posibilele legături între echipa de campanie a lui Trump şi Rusia. Democraţii au sărit ca arşi, văzînd în această mişcare o tentativă a lui Trump de a submina investigaţia.
Coordonarea anchetei a fost preluată apoi de procurorul special Robert Mueller, care a condus Biroul Federal de Investigaţii al Statelor Unite timp de 12 ani.
La sfîrşitul lui octombrie, efectele anchetei lui Mueller au început să fie vizibile. Trei apropiaţi ai lui Trump au fost inculpaţi. Mai precis fostul său şef de campanie - controversatul Paul Manafort, asociatul acesuia Rick Gates şi fostul consilier pe probleme de politică externă al lui Trump, George Papadopoulos. Iar primii doi au fost acuzaţi inclusiv de conspiraţie împotriva Statelor Unite şi spălare de bani.
În faţa acestei evoluţii a situaţiei, Trump a respins din nou orice „înţelegere secretă cu Rusia“. Dar ancheta nu s-a terminat. Iar popularitatea preşedintelui SUA continuă să scadă.
Adăuga comentariu