Revoltă pe Muntele Athos (VIDEO)

Foto: evz.ro

Autorităţile civile elene susţin că un grup de călugări de pe Muntele Athos, sanctuarul monahal european, au atacat cu pietre şi sticle incendiare executorii judecătoreşti care puneau în aplicare o sentinţă de evacuare a unei mănăstiri, relatează evz.ro cu referire la Associated Press.

Nimeni nu a fost rănit în incidentul produs azi dimineaţă la mănăstirea Esphigmenou, în nordul Greciei. Autorităţile nu au raportat eventuale reţineri, dar executorii judecătoreşti s-au retras de la sfîntul lăcaş.

Esphigmenou, cea mai nordică mănăstire dintre toate cele douăzeci de la Athos, datează din secolul al X-lea. Fără a avea stralucirea Vatopedului, a Ivironului sau a Marii Lavre, atrage, în ultimii ani, aproape la fel de mult atenţia asupră-i. Povestea sa mai nouă începe în 1924, cînd patriarhatul de la Constantinopol a adoptat noul calendar („gregorian”). Revoltată de schimbarea regulilor, comunitatea athonită a încetat, brusc, să-l mai pomenească pe întâistătător la slujbe.

Nesupunerea călugărilor numiţi "ziloţi", pentru care patriarhul emite o cerere de expulzare din Sfântul Munte, duce la blocada asupra mănăstirii: lumina şi telefonul sînt întrerupte, aprovizionarea cu alimente şi medicamente e interzisă. După patru luni, în care câţiva călugări mor din lipsa îngrijirilor medicale, guvernul grec cedează. Nu şi zeloţii; ei arborează pe meterezele mănăstirii un steag negru cu înscrisul "Ortodoxie sau moarte!".

Aproximativ 100 de călugări din această mănăstire au fost implicaţi într-o dispută mai veche cu liderul spiritual al creştinilor ortodocşi, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, care face eforturi de a îmbunătăţi relaţiile cu Vaticanul.

Călugării au sfidat ordinele judecătoreşti de a părăsi mănăstirea şi de a permite preluarea sitului de către o nouă comunitate de călugări.

Potrivit Agerpres, conflictul dintre vechea mănăstire Esphigmenou şi Patriarhia Constantinopolului, care recunoaşte autoritatea Muntelui Athos, datează încă din 1965, cînd Patriarhului Ecumenic Athenagoras şi papa Paul al VI-lea s-au întîlnit şi au convenit asupra cooperării cu creştinii catolici, gest considerat de călugării de aici drept apostazie şi abatere de la credinţa ortodoxă.