Cît costă drumurile din Chişinău?

Foto: noi.md

Olga MOCANU

Noua politică bugetar-fiscală pentru anul 2014 prevede majorarea accizei la benzină şi motorină cu 9,3%. Autorităţile declară că este nevoie de a acumula mai mulţi bani pentru reparaţia drumurilor. Această iniţiativă a Ministerului Finanţelor însă nu le-a căzut însă pe plac şoferilor. Deoarece, ţinînd cont de actualul sistem de repartizare şi control a mijloacelor utilizate, toţi aceşti bani acumulaţi pot ajunge în buzunarele cuiva, dar nu la drumuri.

Potrivit directorului de programe al Centrului Analitic Expert-Grup, Dumitru Budeanschi, „creşterea rapidă a Fondului Rutier nu înseamnă creşterea beneficiilor de pe urma acestor bani. Această majorare trebuie să fie mai mică şi stabilită în funcţie de capacitatea autorităţilor de a spori eficienţa utilizării banilor destinaţi pentru drumuri. Totodată, această creştere ar putea genera unele probleme, inclusiv scumpirea carburanţilor”.

Potrivit unui raport al primăriei, costul reabilitării unui metru pătrat de drum în capitală variază de la 200 pînă la 600 de lei (215 lei pe str. Munceşti (sau 18 dolari); 284 de lei ($25) pentru un metru pătrat pe str. Mihai Viteazul şi Vadul lui Vodă; 472 de lei ($39) pe bd. Dacia şi 587 de lei ($50) pentru un metru pătrat pe str. Petricani).

În perioada 1 iunie 2012 – 1 iunie 2013, din bugetul municipal pentru reabilitarea străzilor au fost alocate: str. T. Strişcă - 100 600 de lei (1,9 mii m.p.), bd. Dacia - 6 235 100 de lei (13,2 mii m.p.), str. Ismail - 3 133 100 de lei (4,3 mii m.p.), str. Vadul lui Vodă - 10 107 000 de lei (35,6 mii m.p.), str. Mihai Viteazul - 8 023 400 de lei (28,3 mii m.p.), şoseaua Munceşti - 61 445 600 de lei (286,4 mii m.p.), str. Burebista - 8 567 900 de lei (28,7 mii m.p.), bd. Gr. Vieru – 97 000 de lei (2 mii m.p.), str. Petricani – 9 336 400 de lei (15,9 mii m.p.), str. Ierusalim – 1 812 800 de lei (3,5 mii m.p.).

Se pare că drumurile la noi nu sînt chiar atît de scumpe, cel puţin în Chişinău. Potrivit Ministerului Transportului al F.Ruse, construcţia unui metru pătrat de drum în alte ţări e cu mult mai scumpă. Astfel, un metru pătrat de drum în Rusia costă peste $90, în China - $80, în SUA - $170, în Canada - $190, în Franţa - $235, iar în Germania - $286.

Desigur, aceste date sînt destul de aproximative. Participanţii profesionişti de pe piaţă spun că este imposibil să compari preţul unui metru pătrat de drum reparat (acesta depinde de calitatea şi cantitatea materialelor utilizate, grosimea asfaltului, de tehnologie etc.). „De aceea, oricît de credibile sînt aceste cifre – să decidă cititorii, un lucru este cert: reparaţia drumurilor în Moldova este o afacere în primul rînd pentru funcţionari. Se pare că anume ei nu sînt interesaţi ca drumul reparat să ţină 10-20 de ani. Dacă ar fi aşa, atunci cînd să mai cîştige? Iar dacă ţinem cont că preţurile noastre sînt la limita cea mai joasă, atunci nu e de mirare că, odată cu venirea primăverii, în ţara noastră se întîmplă unul şi acelaşi lucru – dispar drumurile”.

Cînd va veni „anul viitor”?

Fiecare oraş luptă cu drumurile stricate în felul său. La Chişinău municipalitatea cîrpeşte cu „plombe temporare” străzile principale, declarînd că pentru drumurile din curţi nu sînt bani şi forţe. Deja şi strada centrală a capitalei – bulevardul Ştefan cel Mare – a devenit impracticabilă pentru pietoni.

Nu e primul an cînd primarul general Dorin Chirtoacă lansează promisiunea „la anul viitor vom asfalta oraşul”. Însă „anul viitor” aşa şi nu mai vine, finanţarea nu creşte, iar tehnica nu apare. Între timp, plombele se strică, iar noile gropi apar cu o viteză incredibilă. Astfel, potrivit primăriei, în şase luni – de pe 1 iunie 2012 pînă pe 6 ianuarie 2013, pentru reparaţia străzilor din capitală au fost alocate peste 66 de milioane de lei. Pentru sistemul de drenaj în această perioadă au fost cheltuite peste 2 milioane de lei. Apropo, tot atîta primăria a cheltuit pentru instalarea noilor indicatoare rutiere (pentru 1704 de unităţi s-au dus 2 mil. lei). Aproape 3 mil. lei a costat marcajul rutier pe o suprafaţă de 78205 m.p., care a apărut abia în prag de iarnă. Iarăşi bani aruncaţi în vînt.

Iar pentru curăţirea şi menţinerea drumurilor din capitală (inclusiv iarna) primăria a cheltuit în această perioadă aproape 33 mil. lei, ceea ce constituie jumătate din banii alocaţi pentru reparaţia străzilor.

Apropo, un fapt curios: Primăria oraşului Minsk cheltuie pentru menţinerea veceurilor publice la fel de mult cît primăria noastră pentru reparaţia drumurilor. Drept că bugetul capitalei belaruse e de 17 ori mai mare şi ajunge la 2 miliarde de dolari. Drumurile din Minsk sînt foarte bune. Anual, pentru exploatarea lor sînt alocate 30 de milioane de dolari.

În Moldova, la toate plîngerile şoferilor autorităţile au un singur răspuns: ştim, sîntem de acord, însă nu putem face nimic. „Chiar dacă vom direcţiona astăzi întreg bugetul municipal pentru drumuri, nici atunci noi nu vom rezolva situaţia”, spun funcţionarii. La întrebarea „de ce?” ei strîng din umeri şi fac trimitere la trecutul sovietic şi la predecesorii săi, care nu au făcut nimic atîţia ani, iar acum e foarte greu să faci ceva.

Va urma o biciuire publică?

Totodată, autorităţile municipale recunosc că reparaţia gropilor nu este o ieşire din situaţie. Chişinăul are nevoie de drumuri calitative, iar acestea necesită timp şi cheltuieli enorme. Cu cîţiva ani în urmă, Dorin Chirtoacă a iniţiat mai multe proiecte de reabilitare a drumurilor, care sînt finanţate de donatorii străini. Însă, deocamdată, fiecare proiect este implementat cu scandal.

Astfel, restaurarea a 10 străzi municipale de către compania Genesis International, (bd. Gr. Vieru, Dacia, str. Vadul lui Vodă etc.), începută în anul 2010, s-a încheiat cu distrugerea străzilor după un an, iar unele porţiuni le-a finalizat primăria. Totodată, pentru reparaţia acestora, Primăria a contractat un credit de peste 162 mil. lei. Cîteva luni în urmă, lucrările efectuate au intrat în vizorul CNA şi al procuraturii. Însă, deocamdată, nu sînt rezultate.

Este greu să nu le dai dreptate majorităţii şoferilor, în opinia cărora problema nu constă în „iarna extremă” sau suprasolicitarea transportului, ci în furtul continuu în cadrul lucrărilor de reparaţie a drumurilor. Fără înlăturarea acestei probleme, niciun fel de miliarde luate în credit şi niciun fel de tehnologii noi nu vor face ca drumurile noastre să fie mai bune. De exemplu, de ce nu se spune nimic despre controalele efectuate? Cîţi bani au fost restituiţi la buget? A fost cineva sancţionat, cel puţin, disciplinar, nu un „ţap ispăşitor”, dar un funcţionar responsabil de luarea deciziilor?

Principala stradă ce leagă Ciocana de Rîşcani şi în acest an va rămîne în şanţuri

Reconstrucţia străzii Alecu Russo, ce urma să fie finalizată în această toamnă, a fost amînată pe o perioadă nedeterminată. Funcţionarii municipali au fost nevoiţi să modifice foarte des proiectul. Amintim că această reparaţie face parte din grandiosul proiect rutier al primăriei finanțat de corporaţia financiară IFC. El prevede reabilitarea a trei străzi municipale: A. Russo (de la str. М.Sadoveanu – pînă la bd. Moscova, 2,2 km, suma – 18,8 mil. lei); I. Inculeț (lungimea – 0,71 km, 2,9 mil. lei); şi str. I. Creanga (4,8 mil. lei). În total, IFC va acorda peste 26 mil. lei, restul banilor vor fi alocaţi de primărie.

Potrivit şefului Direcţiei transport public şi căi de comunicații, Igor Gamreţki, costul iniţial al proiectului de reconstrucţie a străzii A. Russo constituia 76 mil. lei. Acum, din cauza problemelor cu antreprenorii, preţul a crescut pînă la 10 milioane. S-au extins şi termenele de punere în exploatare a drumului. În asemenea condiţii nu poate fi aşternut asfaltul. Potrivit versiunii oficiale, reţinerea s-a produs din cauză că funcţionarii municipali nu pot soluţiona problema cu liniile Moldtelecom-ului.

Însă experţii se arată convinşi că comunicaţiile sînt doar un motiv. Problema constă în faptul că nu a fost elaborat corect caietul de sarcini din cauza neprofesionalismului funcţionarilor de la primărie. Totodată, antreprenorii sînt interesaţi să tragă de timp pentru a majora costul lucrărilor, iar funcţionarii municipali, în loc să-i sancţioneze, preferă să „inventeze diferite scuze”.

O altă problemă. Proiectul de reconstrucţie a străzii А. Russo prevede extinderea carosabilului din ambele părţi, înlocuirea stratului de asfalt pe carosabil şi pe trotuare, înlocuirea bordurilor, precum şi amenajarea spaţiului pentru parcare. În afară de aceasta, primăria speră să introducă două sensuri giratorii la intersecţia acestei străzi cu str. М. Sadoveanu şi bd. Moscova. Însă pentru aceasta este nevoie de avizul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Potrivit lui Igor Gamreţchi, ministerul nu se grăbeşte cu avizul, iar termenele demult sînt depăşite. De aceea primăria examinează posibilitatea de a apela la instanţele de judecată.

Donatorii nu sînt mulţumiţi

Implementarea altui proiect, lansat pompos de Dorin Chirtoacă – renovarea a şase străzi centrale din Chişinău pe banii Băncii Europene de Investiţii şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (creditul de 22 mil. euro) – a ajuns în impact. Primăria şi aici nu respectă termenele de realizare a primei etape a proiectului. Funcţionarii municipali raportează la fiecare şedinţă operativă că lucrările asupra documentaţiei de proiect sînt în toi şi că totul se face conform planului.

În realitate însă, funcţionarii lucrează cu documentele doar în cabinetele lor. Recent primarul general a primit o scrisoare de la bancherul principal al reprezentanţei permanente a BERD în Moldova, Octavian Costaş, care l-a atenţionat pe Dorin Chirtoacă că donatorii şi funcţionarii municipali nu se aud unii pe alţii. Mai mult, ultimii pur şi simplu ignoră observaţiile experţilor străini.

Directorul institutului de proiectare „Chişinăuproiect”, Pavel Cazacu, a declarat la şedinţa operativă a primăriei că aude prima dată despre observaţii. Într-adevăr, cine are nevoie de bătaie de cap în plus?

Magistralele au mărit volumul de lucru

În timp ce drumurile noastre „europene” se construiesc, cele care au mai rămas continuă să se distrugă. Furnizorii de servicii, în acest an, ca niciodată, şi-au impulsionat activitatea, reparînd magistralele, preponderent în centrul capitalei. Acum multe străzi arată ca după bombardament. De exemplu: străzile 31 August, Columna, V. Alecsandri, A. Șciucev, Negruzzi etc. Iar furnizorii nu se grăbesc să astupe şanţurile. Vremea nu le permite. Totodată, locatarii din blocurile din apropiere sînt nevoiţi să astupe gropile pe cont propriu, pentru a putea avea acces în casă sau la întreprindere.

Notă

Infrastructura drumurilor în Chişinău constă din 900 de străzi cu lungimea totală de 880 km şi cu o suprafaţă a carosabilului de circa 10 mil. m.p. Lungimea trotuarelor constituie 451 km (1,8 mil. m. p.) Drumurile capitalei au degradat în proporţie de 75-80%.