Glaziev: Noi nu putem să ne înţelegem cu Europa

Foto: ruvr.ru

În Italia are loc a doua ediţie a Forumului Eurasiatic Inovaţii şi Integrarea Internaţională. Unul dintre participanţi, economistul, politicianul şi consilierul preşedintelui rus pentru problemele integrării economice regionale, Serghei Glaziev, a relatat într-un interviu acordat în exclusivitate Vocii Rusiei, ce urmări poate avea pentru Ucraina aderarea la UE.

Serghei Glaziev: În prezent nu există suficientă înţelegere reciprocă cu Europa. De mulţi ani trăim fără un acord cadru de parteneriat: nu ne putem înţelege cu Europa în privinţa unor probleme-cheie de cooperare, de exemplu reglementarea în energetică. Cred că o asemenea tensiune apare în relaţiile noastre din cauza faptului că birocraţia europeană s-a rupt de interesele propriei economii. De ce trebuie să fie create condiţii pentru reglementarea în energetică, cînd participarea Gazprom la proiectele europene este problematică? De ce trebuie să fie închise centralele nucleare sovietice de pe teritoriul Europei Centrale? Pentru cine este avantajos acest lucru? Evident nu europenilor.

Birocraţii europeni se supun Alianţei Nord-Atlantice, care îi obligă să adopte decizii, care nu răspund nici intereselor Europei, nici intereselor cooperării noastre economice, decizii care provoacă conflicte.

Programul Parteneriatul Estic a adus prejudicii uriaşe relaţiilor noastre. El a înlocuit programul GUAM, care avea sarcina de a înălţa între Rusia şi Europa „un cordon sanitar” din statele, care folosind terminologia „Războiului Rece”, au fost un tampon împotriva Rusiei. Noi nu acceptăm această terminologie. Ţările, care au încercat să folosească drept tampon – Moldova, Ucraina, Georgia şi Azerbaidjanul – au refuzat să joace un asemenea rol dubios. De aceea, programul GUAM a eşuat. Dar în locul lui a fost inventat un program mult mai sofisticat, care în vorbe nu avea scopuri antiruseşti, dar în esenţă era antirusesc. Principalul rezultat al programului Parteneriatul Estic au devenit proiectele acordurilor de asociere cu UE.

În prezent există 3 asemenea proiecte: acordul cu Ucraina, care a fost deja parafat şi trebuie să fie semnat în noiembrie, cu Moldova, care este dezvoltat în regim închis. Considerăm că lipsa accesului Rusiei la negocierile privind condiţiile asocierii Moldovei cu UE este o încălcare flagrantă a acordurilor referitoare la reglementarea conflictului transnistrean. Al treilea proiect este acordul cu Armenia, care astăzi a încetat să mai fie actual. Însă, chiar şi semnarea acordurilor cu Ucraina şi Moldova poate aduce un prejudiciu uriaş acestor state şi relaţiilor economice şi comerciale în cadrul CSI.

Analiza consecinţelor acordului de asociere a Ucrainei cu UE demonstrează că el nu este profitabil pentru Ucraina şi va provoca o înrăutăţire bruscă a comerţului şi a balanţei de plăţi a ţării şi defaultul ei. Un asemenea acord va priva Ucraina de perspectivele unei integrări economice Eurasiatice, care ar deschide în faţa ei posibilitatea unei creşteri economice stabile şi de succes.

Posibilitatea asocierii UE cu Moldova va genera o mulţime de consecinţe negative pentru reglementarea conflictului transnistrean. Acestea sînt variante ale unei presiuni în forţă asupra partenerilor noştri: ei sînt obligaţi să semneze acorduri neavantajoase pentru ei, care îi pun în dependenţă de birocraţia europeană şi îi privează de suveranitate. Aceste acorduri contravin Constituţiilor Ucrainei şi Moldovei şi sînt cel mai prost exemplu de presiuni în forţă asupra acestor ţări, care se pot solda cu prejudicii economice şi umane mari nu numai pentru ei, dar şi pentru UE. Ucraina va avea nevoie de 150-200 de miliarde de euro numai pentru adoptarea regulamentelor tehnice, adaptarea întreprinderilor la regulamentele tehnice ale UE şi la cerinţele ecologice.

Băncile europene nu sînt pregătite să acorde Ucrainei împrumuturi în astfel de volume. În prezent, principalul creditor al Ucrainei este Rusia şi semnarea unui asemenea acord va duce la încetarea creditării de către Rusia, închiderea pentru Ucraina a pieţii Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus şi Kazahstan, ceea ce în final va duce la un dezastru economic. Pentru a ieşi din default, Ucraina va avea nevoie de aproximativ 35 de miliarde de euro pentru finanţarea programelor de stabilizare necesare.

Mă uimeşte uşurinţa cu care negociatorii din partea UE se amestecă permanent în treburile interne ale Ucrainei şi Moldovei, le impun punctul lor de vedere, le înşeală. Recent, un comisar european a anunţat că asocierea Ucrainei cu UE îi va asigura o creştere a PIB-ului de 6%. Aceasta este o minciună evidentă. Aşa ceva nu poate avea loc, această declaraţie nu se bazează pe calcule. Noi vedem amestecul impertinent în treburile interne ale Ucrainei, dorinţa de a o atrage cu orice preţ în asociaţie cu un singur scop pentru a nu-i da o posibilitate legală de a avansa pe calea integrării economice Eurasiatice.