Angajatorii îşi vor expune pretenţiile Guvernului

Foto: pravonews.com

Irina Astahova

Pe 12 noiembrie, la Chişinău va avea loc Forumul oamenilor de afaceri din Moldova, care va fi organizat în premieră de către Confederaţia Naţională a Patronatelor din RM (CNPRM). Din această confederaţie fac parte 15 organizaţii de angajatori, precum şi 16 întreprinderi mari din republică. Potrivit preşedintelui CNPRM, Leonid Ciorescu, decizia privind organizarea congresului a fost luată la şedinţa Consiliului Confederaţiei, din care fac parte 32 de persoane – reprezentanţi ai patronatelor.

Oamenii de afaceri din ţară nu s-au mai întrunit de 10 ani, dacă facem abstracţie de congresul demonstrativ al Asociaţiei oamenilor de afaceri, organizat în 2010 de Vladimir Plahotniuc, care pe atunci era încă businessman. Cu trei ani în urmă, puterea a vorbit cu businessul apropiat ei despre colaborarea dintre Est şi Vest.

La forumul din 2013, întreprinzătorii intenţionează să examineze cu reprezentanţii autorităţilor problema legalizării afacerilor în Moldova, iar la finele reuniunii să elaboreze Harta condiţiilor şi regulilor de colaborare dintre guvernare şi businessul legal.

În cadrul forumului vor fi prezentate rezultatele studiului, efectuat de către experţii Centrului analitic „Expert-Grup”, cu sprijinul financiar al Organizaţiei Mondiale a Muncii. Analiştii Centrului au chestionat întreprinzătorii şi au identificat principalele probleme, pe care le întîmpină întreprinderile din Moldova. Aceste probleme au fost clasificate în şapte capitole.

„În baza acestor probleme, noi vom oferi unele soluţii participanţilor la forum”, a menţionat pentru Noi.md Vladislav Caminschi, şeful direcţiei CNPRM.

Instabilitatea politică

Opt din 10 întreprinzători chestionaţi în cadrul studiului consideră că un impact negativ asupra activităţii economice îl au, în primul rînd, instabilitatea politică, precum şi lipsa dialogului dintre reprezentanţii statului şi oamenii de afaceri.

“Perceperea instabilităţii politice de către angajatori drept una dintre obstacolele principale pentru mediul de afaceri a fost reflectată în raport, în legătură cu faptul că studiul a fost efectuat în perioada martie-mai al anului curent, cînd au izbucnit scandalurile de corupţie, iar guvernul a fost nevoit să demisioneze, - consideră Vladislav Caminschi. – Deoarece anume în asemenea perioade organele de control nu ţin cont de corectitudinea şi legalitatea verificărilor. Iar mediul de afaceri simte asta pe pielea sa. Şi nu are cui se plînge, deoarece puterea este ocupată cu remanierile”.

Oamenii de afaceri au numit corupţia drept una din principalele probleme în relaţiile cu structurile puterii. Fiecare doi din trei businessmeni consideră că corupţia este o barieră în activitatea companiilor. „Desigur, despre aceasta se vorbeşte demult şi de toţi cui nu i-i lene, - menţionează Vladislav Caminschi. – Însă noi vrem să înaintăm singuri cerinţe guvernului: faceţi aşa încît legile să fie respectate, dar să nu figureze doar pe hîrtie”.

Dialog social inconsistent

Între interesele statului, angajatorilor şi angajaţilor întotdeauna au fost, sînt şi vor fi probleme. Pentru identificarea unui compromis între aceste interese, în republică a fost creat un mecanism special de soluţionare a litigiilor – Comisia tripartită pentru negocieri colective între Guvern, sindicate şi patronate.

Însă în ultimii ani, activitatea acestui mecanism, practic, nu dă rezultate. Guvernul îşi coordonează acţiunile exclusiv cu organizaţiile financiare internaţionale şi aproape nu mai reacţionează la cerinţele altor părţi la negocierile colective. Patru din cinci angajatori consideră că dialogul social şi activitatea comisiei tripartite, astăzi, practic, nu au sens.

„Vrem să vedem în deciziile autorităţilor rezultatele negocierilor dintre partenerii sociali. În special, noi am încercat doi ani la rînd că găsim un compromis în privinţa achitării buletinelor medicale. Însă guvernul, după consultările cu Fondul Monetar Internaţional, a decis, iniţial, ca angajatorul să achite trei zile, apoi cinci zile din buletin. Dar noi achităm contribuţii sociale. O parte dintre ele este utilizată pentru achitarea buletinelor medicale. Se primeşte o taxare dublă a mediului de afaceri”.

Un alt exemplu. Transportatorii au insistat o perioadă îndelungată asupra majorării tarifelor pentru transportul internaţional şi urban de pasageri. Însă după o lungă tărăgănare şi discuţii cu funcţionarii, ei s-au dezamăgit de acest dialog şi au apelat la instanţa de judecată. În consecinţă, instanţa a ascultat argumentele şi le-a făcut dreptate transportatorilor – majorarea tarifelor va fi efectuată treptat: de la începutul anului 2014 cu 10 bani pentru 1 km de persoană (astăzi tariful este de 38 de bani), iar din anul 2015 – încă cu 10 bani. Care a fost rostul activităţii comisiei tripartite?

Circa 26 de propuneri ale patronatelor au fost prezentate guvernului pentru a fi incluse în proiectele bugetelor sociale şi de stat. Au fost aprobate doar trei, mai exact, aceste prevederi deja erau în proiecte. Care este sensul discuţiilor, dacă noi nu sîntem auziţi, - se întreabă angajatorii.

Reglementarea businessului

62% din angajatorii chestionaţi spun că pierd foarte mult timp în zadar pentru obţinerea diferitelor aprobări şi autorizări.

Din anul 2004, în Moldova este implementată reforma regulatorie, conform standardelor europene. Desigur, guvernul deja a avansat în această direcţie, de exemplu, licenţa poate fi obţinută în regim on-line.

Însă întreprinzătorii consideră că această reformă este pe jumătate. Reformele, ce sînt uşor de realizat de funcţionari, sînt promovate, iar normele care nu le sînt pe plac, fie nu sînt implementate, sau sînt ignorate.

În consecinţă, Moldova rămîne în urmă la acest capitol, faţă de aşa ţări ca Bulgaria, Estonia, Letonia, România, Slovenia.

Concurenţa neloială

Businessul moldovenesc ar dori să activeze în cadrul legal. Însă concurenţa neloială subminează activitatea antreprenorilor ce respectă legea. În special, aceasta o resimt agenţii economici din businessul mic şi mijlociu. Angajatorii vorbesc despre condiţii dificile de activitate pe aceeaşi piaţă cu monopoliştii, care deseori sînt întreprinderi de stat.

Potrivit studiilor, concurenţa neloială se simte cel mai puternic în domeniul comerţului, la import-export, iar cel mai puţin – în agicultură, construcţii, transport.

Aproximativ jumătate din businessmenii intervievaţi consideră ineficientă activitatea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei. Ei spun că această structură antimonopol trebuie să fie total independentă de orice fel de imixtiune din exterior.

O temă dureroasă pentru mediul de afaceri rămîn a fi achiziţiile publice. Întreprinzători menţionează lipsa de transparenţă a acestui proces, barierele, criteriile neclare de selectare, accentul pe preţul ofertei, dar nu pe calitatea serviciilor sau mărfurilor.

Şi, desigur, o concurenţă neloială pentru businessul legal este economia tenebră. „Am înaintat multe propuneri guvernului în această privinţă, chiar am efectuat şi raiduri. Însă, dacă este identificată firma ce activează potrivit schemelor gri, atunci imediat încep discuţiile cine şi cui îi este cumătru, socru, frate. Trebuie adoptate măsuri pentru susţinerea afacerilor legale”.

Infrastructura afacerilor

Nouă din 10 angajatori consideră nemotivat de mari cheltuielile lor pentru infrastructură, investiţiile în acest domeniu nu se simt, iar progresul este insuficient. Prin infrastructura afacerilor se subînţeleg următoarele: drumurile, comunicaţiile, încăperile, asigurarea cu apă, canalizare, energie electrică etc.

Patronatele ar dori să vadă o mai mare transparenţă în administrarea Fondului Rutier, în procedurile de desfăşurare a concursurilor investiţionale pentru reabilitarea infrastructurii, mecanisme mai perfecte de verificare a calităţii lucrărilor, utilizarea mai activă a parteneriatului public-privat în construcţii şi reabilitarea infrastructurii.

Calitatea forţei de muncă

Instituţiile de învăţămînt continuă să pregătească specialişti fără a ţine cont de necesităţile economiei naţionale. Întreprinderile cu peste 50 de angajaţi simt mai acut necesitatea în cadre calificate, ele suportă cheltuieli mai mari pentru instruire. Întreprinderile mici pur şi simplu nu au fonduri pentru instruire. 40% dintre angajatori consideră că preţurile pentru serviciile de pregătire profesională sînt prea mari.

Legislaţia muncii învechită

În opinia angajatorilor, Codul muncii nu corespunde realităţii. În legislaţie se acordă prea multă atenţie protecţiei drepturilor lucrătorului. Însă protecţia excesivă a angajaţilor nu-i permite angajatorului să fie mai mobil şi competitiv în condiţiile de piaţă. Întreprinzătorii susţin că dacă angajatorii nu vor avea dreptul la proceduri mai simple de concediere a lucrătorilor necompetenţi şi de angajare a altora mai buni, atunci întreprinderile nu vor supravieţui în condiţiile concurenţei regionale.