Luptînd pentru comerţul cu amănuntul sau potenţialul fiscal al pieţei interne

Foto: noi.md

Olga MARCENCO

Guvernul a aprobat proiectul noii Strategii de dezvoltare a comerţului intern pentru 2014-2020. Cea anterioară, prevăzută pentru 2007-2009, potrivit estimărilor funcţionarilor, a fost îndeplinită pe jumătate. Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a declarat că acesta este un document european, menit să îmbunătăţească climatul general şi să conducă la creşterea producţiei autohtone calitative.

Printre direcţiile principale ale noii strategii se numără: consolidarea instituţiilor de stat de supraveghere a pieţei interne, stimularea concurenţei produselor şi serviciilor, asigurarea populației cu spaţii comerciale la nivel european (mai ales în localităţile rurale), sporirea nivelului de deservire în comerţ, asigurarea pieţei cu forţă de muncă calificată, precum şi reducerea comerţului ”haotic”.

Ministrul a declarat că „realitatea tristă în Moldova o constituie nerespectarea frecventă a regulilor, preţurile nemotivat de înalte la mărfuri şi servicii, produse contrafăcute, comerţul neloial, nemulţumirea majorităţii cetăţenilor față de serviciile, mărfurile şi preţurile lor. Foarte des sînt încălcare drepturile consumatorilor. Iar orice încălcare, orice concurenţă neloială înseamnă, inclusiv, demotivarea celor care lucrează cinstit”.

Strategia prevede reducerea numărului de autorizări pentru lansarea afacerilor şi reguli clare pentru publicitate. Totodată, documentul conţine o definiţie modificată a conceptului de comerţ intern. Acesta va fi perceput nu doar ca un domeniu de desfacere a mărfurilor, dar şi a serviciilor legate de procesul postvînzare: reparaţiile, arenda, curăţenia, spălatul, alimentaţia publică, servicii hoteliere, turismul etc.

Documentul prevede crearea locurilor de muncă pentru locuitorii satelor în domeniul comerţului, precum şi în punctele de colectare a producţiei agricole şi atelierele de servicii.

În urma implementării strategiei funcţionarii se aşteaptă la o creştere anuală a vînzărilor cu aproximativ 5-10% şi la reducerea decalajului infrastructurii comerciale între localităţile rurale şi cele urbane cu 10-15%. De asemenea, documentul prevede extinderea reţelei comerciale cu aproximativ 50 de unităţi pe an, creşterea ponderii comerţului modern în volumul total al vînzărilor cu amănuntul pe ţară cu 45%, creşterea cotei comerţului la distanţă (inclusiv a celui electronic) în volumul total al vînzărilor cu amănuntul aproximativ cu 2-3% pe an.

Strategia va fi realizată în două etape: 2014-2016 şi 2017-2020. Iniţial va fi îmbunătăţit cadrul juridic şi cel instituţional, vor fi estimate resursele mărfurilor, reţelelor comerciale şi create ghişee teritoriale unice pentru înregistrarea activităţii comerciale.

A doua etapă include acţiuni de îmbunătăţire a infrastructurii comerciale şi modernizarea modelelor de desfacere a mărfurilor şi serviciilor, estimarea calităţilor profesionale ale angajaţilor din comerţ.

Problemele au fost împărţite

Analizînd comerţul intern, funcţionarii au ajuns la concluzia că în acest sector a fost înregistrată o creştere a: volumului vînzărilor, cotei comerţului în PIB, numărului de întreprinderi comerciale, numărului populaţiei antrenate în acest domeniu. Formele de vînzare devin tot mai moderne. Se dezvoltă comerţul electronic, vînzările directe şi comerţul bazat pe acorduri de franciză. Dispar magazinele mici şi se extind reţelele celor mari, de tipul „cash and carry”.

Cu paşi rapizi se dezvoltă magazinele de firmă ale producătorilor autohtoni. De exemplu, la Chişinău funcţionează peste 40 de magazine JLC, 13 magazine ”Franzeluţa”, 9 magazine „Carmez”, 7 magazine ”Zorile”, 4 magazine ”Ionel” etc. Însă în ceea ce priveşte calitatea mai rămîn multe probleme. Piaţa internă este invadată de mărfuri periculoase, drepturile consumatorilor se încalcă, se menţin preţuri mari la produsele de larg consum, iar unităţile comerciale sînt amplasate neuniform. Pentru a înlătura aceste lacune, funcţionarii au clasificat în cîteva categorii toate barierele în calea dezvoltării comerţului intern.

Prima – imperfecţiunea normelor juridice şi instituţionale. Baza normativă conţine interpretări ambigue şi divergenţe ce ţin de comercializarea mărfurilor şi serviciilor (vînzarea băuturilor alcoolice şi produselor de tutungerie); dublarea procedurilor legate de obţinerea autorizaţiilor (mai ales în cazul amplasării agenţiilor turistice, farmaciilor, staţiilor PECO); precum şi unele lacune în reglementarea comercializării unor mărfuri (lipsesc regulamentele tehnice pentru mobilă, jucării, materiale de construcţie, articole de parfumerie, mărfuri „second hand”).

Nu toate prevederile UE se conţin în legislaţia naţională, de exemplu, regulile de vînzare a mărfurilor la distanţă sau la preţuri reduse. Toate acestea conduc la încălarea drepturilor consumatorilor.

Sînt imperfecte şi documentele ce ţin de politicile vamale şi fiscale. De asemenea, se încalcă prevederile legislaţiei privind efectuarea controlului abuzurilor din partea organelor de supraveghere. Pe de altă parte, prerogativele Consiliului Concurenţei nu sînt suficiente.

A doua categorie de probleme – comerţul ilegal. În Moldova s-a creat o situaţie paradoxală: noi consumăm mai mult decît producem. Consumul intern este acoperit, în mare parte, de import. Totodată, o mare parte a mărfurilor importate se comercializează ilegal. În studiul efectuat de Transparency International Moldova privind estimarea mărimii contrabandei produselor petroliere se arată că ponderea acestor mărfuri în volumul total al vînzărilor pe piaţa internă constituie 30-50%. Potrivit Uniunii Producătorilor de Zahăr, de la începutul anului 2014 aproximativ jumătate din zahăr a fost adus pe piaţă ilegal din Ucraina. Printre mărfurile de contrabandă se mai numără: calculatoare şi tehnică electronică, îmbrăcăminte şi încălţăminte, carne şi produse din carne, peşte, ţigări etc.

În perioada 2009-2011, în instanţele judiciare din ţară au fost examinate 92 de procese penale privind contrabanda. Totodată, 70% din persoane au fost sancționate administrativ (amenda maximă constituie 12 mii de lei), 20% - au fost condamnate la închisoare (cu posibilitatea neexecutării sentinţei, dacă într-o perioadă prescrisă persoana condamnată nu va săvîrşi altă infracţiune), iar restul constituie persoane juridice lichidate sau companii-fantome. Adică, recunoaşte ministrul, sancţiunile existente nu sînt funcţionale, de aceea în parlament a fost trimis spre examinare un proiect de lege privind modificarea sancţiunilor în Codul vamal, Codul penal şi Codul de procedură penală.

Un alt aspect al comerţului ilegal o constituie producţia contrafăcută. Aceasta este un furt intelectual ce conduce la pierderea a sute de mii de locuri de muncă, evaziunea fiscală etc. Totodată, asemenea producţie este periculoasă pentru sănătatea oamenilor.

Specialiştii Comisiei Europene au constatat că Moldova ocupă locul patru printre ţările ce livrează în Europa mărfuri contrafăcute (circa 2% din volumul total al mărfurilor confiscate la frontieră). Pe piaţa internă a ţării mărfurile falsificate sînt atît importate (principala sursă de produse contrafăcute, ce constituie 64% din volumul total, rămîne a fi China), cît şi produse în interior. Cel mai mult la noi sînt falsificate: ţigările (19%), alte produse de tutungerie (16%), etichete (13%), băuturile alcoolice şi preparatele medicinale (10%). De asemenea, în această listă intră: încălţămintea şi îmbrăcămintea sportivă, genţile, ceasurile, electrocasnicele, parfumurile, detergenţii, jucăriile, produsele alimentare, piesele auto, mobila şi obiectele decorative etc.

Printre producţia contrafăcută se întîlneşte şi producţie autohtonă. Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Consumatorului, patru din 10 producători de lactate verificaţi vindeau produse alimentare ce conţineau ingrediente necorespunzătoare standardelor de calitate, mai mult, interzise prin lege. Funcţionarii spun că pentru supravegherea eficientă a pieţei ei pur şi simplu nu au suficiente mijloace.

Legislaţia noastră prevede pedepse pentru persoanele fizice şi agenţii economici ce încalcă drepturile proprietarilor obiectelor de proprietate intelectuală – mărci comerciale, design şi invenţii (art. 1852 al Codului penal). Însă pentru a pedepsi este nevoie de o plîngere din partea deţinătorilor de drept. Iar aceştia sînt pasivi, în anul 2012, au fost doar 275 de plăngeri, în special din partea companiilor străine, 99% dintre care se referă la protecţia mărcilor comerciale.

A treia categorie de bariere – necompetitivitatea mărfurilor, plasate pe piaţa internă. În Moldova se vînd tot mai multe mărfuri periculoase. Totodată, au fost depistate neconcordanţe dintre calitate şi preţul real. Cel care distribuie asemenea producţie şi majorează preţul este foarte greu de găsit fin cauza numărului mare de intermediari. Toate acestea stimulează concurenţa neloială şi presiunea asupra producătorilor locali, care se confruntă cu un cost ridicat de producţie.

Pentru corectarea situaţiei create a fost creată Comisia de monitorizare a tranzacţiilor de import şi a canalelor de distribuţie a produselor, însă, din păcate, ea nu şi-a demonstrat eficienţa.

Concurenţa neloială este una dintre cele mai serioase probleme în sectorul alimentar al ţării. Această problemă a fost analizată în cadrul şedinţelor Consiliului de produs de pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. De exemplu, după analiza canalelor de desfacere a produselor alimentare (carne şi lapte) a fost depistat faptul că intermediarii reduc profitul producătorilor. De asemenea, experţii au depistat că în preţul de achiziţie sînt incluse şi cheltuielile pentru promovarea mărfurilor, returul mărfurilor necomercializate, plăţile şi amenzile neachitate. Toate acestea împiedică businessul mic şi mijlociu să investească în dezvoltarea afacerilor.

În legătură cu aceasta, Ministerul Economiei a decis să efectueze o analiză a reţelei de distribuţie a producţiei agricole şi să depisteze valoarea adăugată, obţinută pe fiecare segment al reţelei.

Apropo, în 2013 a intrat în vigoare Codul bunelor practici intre furnizori şi vînzătorii de mărfuri. Însă în realitate acesta nu se respectă, iar normele lui se referă doar la produsele perisabile.

A patra categorie de probleme – discrepanţa amplasării infrastructurii intre municipii şi alte localităţi. Experţii spun că aceasta are loc din cauza numărului de consumatori, mai ales la sate, şi a capacităţii de cumpărare. Nemaivorbind de unităţile ce acordă servicii. În localităţile rurale nu sînt suficiente puncte pentru colectarea producţiei agricole, ateliere de reparaţii, farmacii, frizerii, cantine etc. Populaţia de la sate procură mărfurile de primă necesitate de la pieţele ce lucrează în zilele de odihnă. Totodată, ei procură produse ce nu au certificate de provenienţă şi calitate.

O altă cauză a dezechilibrului infrastructurii este lipsa planurilor de dezvoltare a teritoriului, ce trebuie să includă şi amplasarea unităţilor comerciale. Totodată, autorităţile locale nu se grăbesc să ofere facilităţi fiscale (de exemplu, la taxele locale) pentru persoanele care doresc să investească în infrastructura de prestare a serviciilor la sate.

Şi ultima categorie – deficitul specialiştilor calificaţi în domeniul comerțului. În pofida faptului că majoritatea populaţiei apte de muncă se ocupă cu comerţul, în acest domeniu nu sînt suficienţi lucrători calificaţi. Acest fapt afectează cultura vînzărilor. Vînzătorii-consultanţi oferă informaţie eronată, nu creează condiţii pentru a examina marfa, nu respectă normele etice în relaţiile cu consumatorii.

În căutarea soluţiei

Ce propune Ministerul Economiei pentru soluţionarea tuturor problemelor depistate? În ceea ce priveşte perfecţionarea bazei juridice şi instituţionale, în anul 2014 se preconizează elaborarea modificărilor ce reglementează comercializarea la preţuri reduse (vînzările de lichidare a stocurilor de tip outlet).

Pentru a înlătura barierele la obţinerea autorizaţiilor de activitate vor fi operate modificări la Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior. Concomitent, funcţionarii promit că revizuiască Codul contravenţional şi să includă sancţiuni administrative pentru încălcarea normelor de comercializare a mărfurilor şi serviciilor (introducerea amenzilor pe segmentele de piaţă, unde lipsesc). Se propune înăsprirea pedepselor pentru operatorii pieţei care introduc pe piaţă produse periculoase.

Totodată, vor fi elaborate proiecte de hotărîri de guvern cu privire la dezvoltarea comerţului în locurile publice, inclusiv în pieţe, şi reglementarea comerţului produselor agroalimentare; oferirea serviciilor comerciale; eliberarea licenţelor pentru activitatea comercială prin implementarea ghişeului unic; pregătirea profesională a angajaţilor din sfera comerţului etc. Iar baza normativ-juridică va fi completată cu anumite reguli de comercializare a unor mărfuri (materiale de construcţie, jucării, cosmetică, mărfuri second hand etc.)

Un capitol aparte din strategie este dedicat perfecţionării bazei normative în domeniul preţurilor şi tarifelor. Anterior, autorităţile au anunţat despre liberalizarea acestui domeniu. Însă acum, strategia prevede altceva. Furnizorii vor stabili tarifele în conformitate cu metodologia nouă sau modificată, ce va fi aprobată de guvern. Totodată, consumatorul va trebui să achite doar cheltuielile directe ale businessului. Celelalte cheltuieli, în special, cele administrative, vor fi strict limitate.

În cazul mărfurilor şi serviciilor întreprinderilor-monopoliste, guvernul îşi rezervă dreptul de stabilire directă a tarifelor. În ceea ce priveşte alte servicii, autorităţile intenţionează să reglementeze preţurile doar în domeniul alimentaţie publice, însă doar în localurile de ”tip închis”: cantine şi cafenele pe lîngă locul de muncă şi studii, în instituţiile medicale şi penitenciare, cantinele sociale. Însă aceasta va fi prerogativa autorităţilor locale. Vor fi reglementate, de asemenea, şi tarifele la serviciile prestate de pieţe, servicii funerare etc.

Va fi revizuită şi lista mărfurilor de menire socială pentru care sînt reglementate adaosurile comerciale, pentru ca aceasta să corespundă coşului minim de consum. Şi în final, funcţionarii promit unificarea tuturor documentelor normative într-o singură culegere pentru participanţii pieţei - „Ghidul comerciantului”.

Pentru stimularea producţiei interne funcţionarii intenţionează să elaboreze o politică naţională şi regională a securităţii alimentare a ţării; să animeze cooperaţia de consum, îmbunătăţind-o din punctul de vedere al producţiei şi achiziţiei surplusului de producţie. De asemenea, autorităţile promit susţinerea producătorilor locali şi sporirea competitivităţii lor prin aplicarea tehnologiilor moderne şi crearea noilor produse, în special a celor ecologic pure.

În domeniul infrastructurii comerciale şi extinderea ei în localităţile rurale, se preconizează perfecţionarea ei, punîndu-se accentul pe întreprinderile ce vînd mărfuri de primă necesitate, precum şi pe cele ce acordă servicii. În acest sens, funcţionarii contează pe parteneriatul public-privat. De exemplu, statul asigură proprietarul cu teren şi comunicaţii, iar agentul economic construieşte clădirea.
Se prevede modernizarea pieţelor agricole la sate, unde va fi comercializată doar producţie agricolă, seminţe, îngrăşăminte, inventar etc. Iar actualele pieţe vor fi transformate în centre comerciale.

În ceea ce priveşte diversificarea canalelor de distribuţie şi comercializare a mărfurilor şi serviciilor (în special a producţiei agricole) funcţionarii pun accentul pe crearea asociaţiilor micilor producători agricoli pentru comercializarea în comun a produselor la nivel regional şi pe crearea punctelor de colectare a surplusurilor de producţie de la populaţie. Marii producători îşi vor comercializa producţia în special, în supermarketuri, iar cei mici – prin intermediul diverselor forme de comerţ fără magazine, inclusiv, direct din maşini. Aceste măsuri vor conduce la înlăturarea intermediarilor şi la reducerea preţurilor.

Un rol aparte este acordat magazinelor de brand. Astfel, cumpărăturile vor fi mai sigure şi vor exclude intermediarii. Este importantă şi dezvoltarea comerţului cu amănuntul sub forma vînzărilor în baza cataloagelor, prin poştă, prin telefon şi prin internet.

Astfel, autorităţile intenţionează să se concentreze pe crearea magazinelor moderne, utilate, cu spaţii mari.

Pregătirea personalului. Potrivit Legii cu privire la comerţul interior, orice persoană care intenţionează să practice activitate comercială trebuie să obţină o pregătire profesională într-o instituţie de învăţămînt sau să-şi confirme competenţa.

Dezvoltăm economia sau reglementăm comerţul?

Mulţi experţi la care ne-am adresat pentru comentarii nu au manifestat interes faţă de document. Mai mult, ei l-au calificat drept o formalitate ordinară, ce nu are nimic în comun cu realitatea. Piaţa comerţului intern nu poate fi numită ”civilizată”, spun ei. Doar unele centre comerciale pot pretinde la acest ”nume”. Starea pieţelor moldoveneşti şi însuşi comerţul haotic nu se încadrează în această noţiune.

În opinia lor, există două puncte de vedere. Unii consideră că comerţul trebuie să se dezvolte după legile pieţei şi statul nu trebuie să se intervină în acest proces. Iar alţii susţin că trebuie să există o reglementare din partea statului pentru ca piaţa să se dezvolte în direcţia corectă. Anume ultimul mecanism este propus astăzi de Ministerul Economiei.

Însă reprezentanţii businessului real afirmă că autorităţile trebuie să se ocupe de sporirea puterii de cumpărare al populaţiei şi cu dezvoltarea generală a economiei, dar nu cu reglementarea comerţului prin adoptarea noilor strategii şi proiecte de lege. „Trebuie stimulat nu comerţul, dar puterea de cumpărare a populaţiei. Nu trebuie create noi legi, este suficient doar să fie introduse unele modificări la actele existente”.

Întreprinzătorii s-au pronunţat dur împotriva intenţiilor din strategie, calificînd-o drept nocivă pentru businessul mic. „Documentul prevede, de exemplu, ca angajaţii să aibă obligatoriu studii în domeniul comerţului. Dar la ce bun sînt aceste studii, dacă angajatul este la locul său, iar eu ca conducător înţeleg acest lucru?”

Totodată, antreprenorii menţionează că ţara are nevoie în primul rînd de o politică fiscală adecvată şi o susţinere reală a producătorilor locali. Susţinînd dezvoltarea marilor reţele de supermarketuri, autorităţile nu fac nimic altceva ca să soluţioneze problemele elementare în relaţiile dintre vînzători şi cumpărători.

În pofida introducerii modificărilor la Legea cu privire la comerţul interior, marile hipermarketuri, totuşi, discriminează tacit furnizorii. În special, furnizorii se plîng că sînt nevoiţi să plătească pentru dreptul de a livra produse în unele centre comerciale. Mai mult, există o listă întreagă a acestor plăţi, de exemplu, pentru raft, pentru servicii de marketing etc.

Nota NOI.md

Comerţul intern este una dintre cele mai dinamice şi mai profitabile ramuri din ţară. În perioada 2006-2012, ponderea ei în PIB a crescut de la 11,5 % pînă la 14%, iar valoarea adăugată – de 2,4 ori, de la 5145 mil. lei pînă la 12250 mil. lei. Numărul unităţilor comerciale s-a majorat cu o treime. În anul 2006 activau 9014 de întreprinderi de comerţ, dintre care 7159 – magazine şi 1855 – chioşcuri. În 2010, 12 215 unităţi (sau cu 35,5% mai mult faţă de 2006); numărul magazinelor s-a majorat pînă la 9556 (sau cu 33,5% mai mult faţă de 2006), a chioşcurilor– pînă la 2659 unităţi (cu 43,3% mai mult).

Totodată, în Chişinău sînt concentrate 50,2% din numărul total de întreprinderi de comerţ din ţară, în regiunea de nord – 20%, în centru - 19,4%, în sud - 7,2% şi UTA Găgăuzia– 3,2%. Volumul investiţiilor în acest domeniu s-a majorat cu peste 66%.

Comerţul se situează pe locul patru după transport şi comunicaţii, operaţiunile imobiliare şi industria prelucrătoare. În ceea ce priveşte serviciile, în top se află alimentaţia publică, turismul (4%), serviciile hoteliere (1%), servicii sportive, de reparaţii şi frizeriile. Toate acestea asigură a şasea parte din populaţia ocupată. Aici este venitul întreprinzătorilor mici şi mijlocii, 41% dintre care este concentrat anume în comerţ.

Potrivit datelor statistice privind consumul final (gospodăriile casnice şi gestiunea de stat) şi PIB în perioada 2006-2012, se atestă existenţa unui decalaj între aceşti doi indicatori, cu tendinţa de creştere a cheltuielilor de consum. Dacă în anul 2006 volumul consumului final a constituit 50,972 mil. lei, ceea ce depăşeşte PIB cu 13%, atunci în anul 2012, acest indicator a fost la nivelul de 102954 mil. lei, cu 17% mai mult decît PIB. Această situaţie a condus la acoperirea consumului intern din contul importului, iar, drept consecinţă, la dependenţa de mărfurile străine.

Un alt aspect important al activităţii antreprenoriale, inclusiv în domeniul comerţului, care îi conferă sectorului o caracteristică calitativă, este activitatea în baza de patente. Dacă iniţial sistemul patentelor de întreprinzător a fost creat ca o excepţie a antreprenoriatului tradiţional, atunci ulterior acesta a devenit o parte a economiei subterane. Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, în anul 2012, în baza patentei de întreprinzător activau 16140 de deţinători de patentă, dintre care circa 59% - în domeniul comerţului.

De menţionat că activitatea de comerţ în baza patentei de întreprinzător este profitabilă. Cu toate acestea, veniturile la bugetul de stat de la deţinătorii de patente rămîn a fi nesemnificative din cauza lipsei evidenţei fiscale a activităţii lor. O parte semnificativă din volumul vînzărilor cu amănuntul, realizat de deţinătorii de patente, îl constituie comerţul neorganizat (în pieţe).