Nicolae Timofti a rugat SUA să se clarifice cu Rusia

Foto: facebook.com (Iurie Leanca)

Xenia Florea

Miercuri, la Chişinău, într-o scurtă vizită s-a aflat secretarul de stat al SUA, John Kerry, care este considerat a doua persoană în Statele Unite ale Americii. Dacă ţinem cont de originea lui (mama lui Kerry provine dintr-o familie bogată Forbes, iar pe linia bunicii este rudă cu patru preşedinţi americani, inclusiv cu George Bush junior), averea personală (se considera cel mai bogat senator al SUA) şi legăturile lui la nivelul SUA, John Kerry este o figură mult mai importantă decît preşedintele Obama.

Vizita „istorică” (cum a fost numită de „analiştii” locali) a oaspetelui american i-a alertat şi i-a făcut să-şi schimbe planurile pe mai mulţi reprezentanţi ai Chişinăului. Din cauză că negocierile la Bruxelles au durat mai mult, avionul lui John Kerry a aterizat la Chişinău cu o întîrziere de o oră şi jumătate. De aceea, programul vizitei a fost modificat şi scurtat, deşi John Kerry şi aşa nu planifica să zăbovească mai mult de patru ore la Chişinău. În consecinţă, a fost amînată şedinţa Biroului permanent al Parlamentului, iar ministrul de externe Natalia Gherman (care l-a întîmpinat pe Kerry la aeroport) a trebuit să renunţe la plecarea la Kiev, unde a doua zi urma să înceapă cea de-a XX-a reuniune a Consiliului de miniştri de externe ai OSCE.

Să bem, deci, pentru Moldova! Ucraina e în minte

Iniţial, Republica Moldova în general nu făcea parte din planurile turneului de patru zile al lui John Kerry peste hotare. În zilele de 3 şi 4 decembrie el trebuia să se afle la Bruxelles, unde se desfăşura şedinţa miniştrilor de externe ai ţărilor membre ale NATO şi întrevederile legate de aceasta. Apoi, el urma să plece la Kiev la reuniunea miniştrilor de externe ai OSCE, iar de acolo să zboare în Orientul Mijlociu pentru a purta negocieri cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, şi preşedintele Administraţiei Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas. Însă după refuzul Ucrainei de a semna Acordul de asociere cu UE, planurile lui John Kerry s-au schimbat brusc.

Pe 22 noiembrie, adică la o zi după ce Kievul a anunţat sistarea procesului de asociere cu Uniunea Europeană, Departamentul de Stat al SUA a declarat că vizita lui Kerry în Ucraina nu va avea loc, din cauza „agendei foarte aglomerate”. În loc să plece în capitala ucraineană, secretarul de stat al SUA a venit la Chişinău, „pentru a oferi susţinere parcursului european ales de Moldova”. „Pur şi simplu, ei au pierdut, pe neaşteptate, un peşte mare precum Ucraina, şi Kerry a fost nevoit să se mulţumească cu un peste mai mic”, a comentat unul dintre analiştii politici schimbarea planurilor reprezentantului administraţiei americane.

Pe parcursul turneului său, John Kerry nu a putut să-şi ascundă supărarea şi să arunce din cap „perfida” Ucraină. Aflat la Bruxelles, el a chemat guvernul ucrainean „să asculte glasul poporului său, care vrea să trăiască într-o atmosferă de libertate, noi posibilităţi şi prosperitate”. Iar ridicînd paharul în beciurile de la Cricova, Kerry a spus: „Moldova şi-a făcut alegerea, iar eu mă adresez către poporul Ucrainei, care, de asemenea, are dreptul la alegerea unui viitor mai bun”.

În principiu, după refuzul demonstrativ de a pleca la Kiev, secretarul de stat al SUA ar fi putut veni, cu acelaşi succes, de la Bruxelles la Tbilisi, de exemplu, or, Georgia tot a parafat la Vilnius Acordul de asociere cu UE.
Însă precum afirmă politologii, John Kery, recroindu-şi programul turneului său de patru zile, nu întîmplător a ales această rută: pe 3 decembrie Georgia a transmis Moldovei preşedinţia în Organizaţia Internaţională pentru Democraţie şi Dezvoltare, cunoscută ca GUAM – o structură internaţională, care ca şi Parteneriatul Estic a fost creată pentru a limita influenţa Rusiei în spaţiul postsovietic. Următoarea reuniune a GUAM va avea loc la Chişinău în 2014.

John Kerry a primit în dar 500 de sticle de vin de colecţie

După ce, din cauza reţinerii la Bruxelles programul i-a fost dat peste cap, John Kerry a preferat să se întîlnească cu întreaga conducere a Republicii Moldova – cu toţi odată, inclusiv cu liderii coaliţiei proeuropene.

„SUA sînt de partea voastră şi vă vor susţine şi în continuare, oferindu-vă ajutorul de care aveţi nevoie. Împreună putem face multe lucruri bune”, a promis oaspetele de peste ocean la întrevederea de la reşedinţa de stat. Drept răspuns, gazdele l-au asigurat ca un vasal credincios că vizita lui la Chişinău imediat după summitul de la Vilnius „poartă o încărcătură simbolică puternică şi stimulează autorităţile şi cetăţenii Moldovei să continue calea reformelor democratice”.

Profitînd de ocazie, preşedintele Nicolae Timofri „a declarat deschis” că Republica Moldova are nevoie de o „participare puternică a SUA în asigurarea securităţii în regiune”, deoarece „Rusia îşi fortifică prezenţa militară în regiunea separatistă transnistreană” şi „susţine activ nu doar administraţia de la Tiraspol, dar şi alte forţe antioccidentale şi proruseşti pe teritoriul Moldovei”.

Premierul Iurie Leancă a propus elaborarea unui plan de acţiuni moldo-american în domeniile ce prezintă interes bilateral. „Avînd susţinerea partenerilor europeni şi americani, noi putem crea aici, în Moldova, o istorie de succes”, a declarat el. Oare premierul a uitat că funcţionarii de la Bruxelles au proclamat deja Moldova nu doar „o istorie de succes”, dar şi un „exemplu” pentru celelalte state ale Parteneriatului Estic?

Fostul premier Vladimir Filat i-a spus oaspetelui american că vizita vicepreşedintelui SUA Joseff Biden la Chişinău în 2011 „a întărit încrederea” actualei conduceri a Moldovei „în propriile forţe”, adăugînd: „Iar vizita Dvs., domnule secretar de stat, este o motivaţie puternică pentru a ne mişca înainte”. Iar liderul liberalilor reformatori, Ion Hadârcă, a rugat administraţia americană să ajute Moldova „să revină în Europa şi din punct de vedere politic”, deoarece, deocamdată, Republica Moldova este prezentă doar geografic în Europa, aflîndu-se la „periferia Uniunii Europene”.

Asigurîndu-se oficial reciproc de prietenie şi colaborare eternă, gazdele şi oaspeţii au mers împreună în beciurile de la Cricova, la prezentarea noului brand „Wine of Moldova”. John Kerry s-a deplasat într-un automobil blindat, adus special, care a fost însoţit de o escortă de circa 30 de maşini, inclusiv 11 automobile ale serviciului de patrulare şi ambulanţe. Se pare că drumurile moldoveneşti l-au impresionat pe înaltul oaspete, deoarece cînd a ajuns la Cricova el a spus că a vorbit cu premierul despre starea drumurilor şi că SUA sînt gata să-i acorde Moldovei ajutorul necesar.

Cînd au aflat că în programul vizitei lui John Kerry în Moldova este inclusă şi vizita beciurilor de la Cricova, jurnaliştii au început să ghicească: vor fi oare la fel de generoşi cei de la Chişinău încît să-i ofere secretarului de stat al SUA o colecţie de vinuri la fel de impunătoare ca cea oferită în dar acum un an şi jumătate cancelarului german Angela Merkel? Şi intr-adevăr, John Kerry a primit în dar peste 500 de sticle de vin moldovenesc de colecţie. (Angela Merkel s-a ales doar cu 460).

Colecţia de vinuri a lui Kerry, la fel ca şi cea a lui Merkel, Putin sau a Patriarhului Kirill, se va păstra în subsolurile de la Cricova şi la prima solicitare va fi expediată peste ocean. Totodată, premierul Iurie Leancă i-a oferit oaspetelui american un set din trei sticle de vin de colecţie şi sticle de divin de 50 de ani. Iar ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, i-a înmînat lui John Kerry o sticlă de trei litri cu vin din recolta anului 2007.
De bucurie, secretarul de stat al SUA a promis să-i invite pe vinificatorii moldoveni în Statele Unite pentru un schimb de experienţă. Şi a spus că se va întoarce neapărat în Moldova, cînd va avea timp liber. Acestea fiind spuse, partea lirică a turneului de patru zile a lui John Kerry s-a încheiat: de la Chişinău el a plecat la negocieri în Israel, unde îl aştepta o primire nu atît de cordială și lingușitoare ca în Republica Moldova.

Se preconiza că el va aduce în Orientul Mijlociu un acord pe termen lung şi va insista asupra semnării lui de către Israel şi administraţia din Palestina. Însă funcţionarii israelieni i-au avertizat, prin intermediul presei, pe reprezentaţii administraţiei americane, că nu au de gînd să accepte „o tranzacţie atît de proastă, ca iniţiativele de la Geneva”. „Noi înţelegem că SUA trebuie să obţină succese pe arena mondială, însă nu din contul Israelului”, a declarat în ajunul vizitei lui Kerry, ministrul adjunct israelian al Apărării, Dani Danon.

SUA vs FR: confruntarea continuă

Statele Unite, într-adevăr, acum au nevoie măcar de un succes pentru a-şi redobîndi rolul de „jandarm mondial”.

În ultimul timp, Moscova cîştigă, din punct de vedere tactic, teren în faţa Washingtonului şi aliaţilor săi pe mai multe direcţii. Potrivit publicaţiei germane „Spiegel”, Rusia a obţinut cel puţin trei victorii: acordul privind Siria, oferirea azilului politic lui Edward Snowden şi eşecul summitului Parteneriatului Estic. Iar la cea de-a XX-a reuniune a Consiliului miniştrilor de externe ai OSCE, unde John Kerry a refuzat să vină din cauza renunţării Ucrainei de a semna Acordul de asociere cu UE, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, intenţionează să pună problema respectării drepturilor omului în SUA şi UE şi a vieţii private a cetăţenilor.

Recent, şeful Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de stat, Alexandr Puşkov, a scris pe microblogul său: „UE a vrut să ne izoleze de Parteneriatul Estic. Dar nu i-a reuşit: Rusia a influenţat summitul de la Vilnius, ea a fost un participant efectiv al acestuia”.

În timpul Summitului Parteneriatului Estic mulţi analişti politici au căzut de acord că FR, deşi nu a fost prezentă la acesta, a fost eroul principal al forumului din capitala lituaniană. „Preconizat ca un triumf european, summitul nu presupunea vreo participare a Rusiei, însă ordinea de zi a fost dictată, în final, anume de Moscova. Mai multe eşecuri ale UE au fost explicate prin influenţa Rusiei, iar politicienii europeni au încercat să se laude în presă, deşi cu jumătate de gură, cu victoria asupra ei. Despre faptul că la Vilnius Vladimir Putin a cîştigat s-a vorbit deschis, deşi fără a ascunde nemulţumirea”, scria ziarul rus „Vzglead”.

Iar multe publicaţii străine, aceeaşi „Spiegel”, a calificat summitul nu ca pe o ratare locală al Uniunii Europene, dar ca pe un eşec total al politicii externe a UE. Acum analiştii spun că proiectul Parteneriatului Estic, care este considerat ca fiind unul politic şi „american”, îndreptat spre ruperea Ucrainei, Moldovei şi ţărilor din Caucaz de Federaţia Rusă, va avea un final trist.

Un asemenea final tragic nu le convine categoric Statelor Unite. John Kerry a fost însoţit în Moldova de asistenta sa pe problemele Europei şi Eurasiei, Victoria Nuland. Din Chişinău ea a plecat direct în Georgia, după care intenţiona să viziteze Kievul.

Potrivit publicaţiei ruse „Izvestia”, principala misiune a doamnei Nuland este salvarea proiectului Parteneriatul Estic. „Nu în zadar, această misiune i-a fost încredinţată anume lui Nuland. Ea are o experienţă serioasă în atragerea altor state în sfera politicii externe a SUA. Anume ea este autoarea expresiei „a-i hrăni pe ruşi cu spanac”. Această formulare înseamnă impunerea Rusiei să adopte nişte iniţiative care nu corespund cu interesele ei, dar care corespund în totalitate cu poziţia Washingtonului.

Această politică a fost utilizată activ de Nuland în anii '90, în timpul activităţii ei la Ambasada din Moscova, iar ulterior – în anturajul curatorului relaţiilor ruso-americane Strobe Talbott.

Pentru activitatea ei în Rusia pe timpul acţiunilor militare ale NATO în Iugoslavia, Nuland a fost decorată cu o medalie specială din partea ministrului Apărării. Şi pe Ucraina o aşteaptă porţia ei de „spanac”, - a declarat într-un interviu pentru „Izvestia”, expertul în problemele SUA de la Fondul dezvoltării societăţii civile, Maxim Minaev.

„Porţia ucraineană de spanac”, consideră expertul, cel mai probabil, va consta într-un anumit sistem de bonusuri şi restricţii, ce pot fi realizate în mod bilateral”. De exemplu, Washingtonul i-ar putea promite Kievului, în schimbul acceptării unei noi runde de negocieri cu Bruxelles-ul, ajutor în obţinerea creditelor de la Banca Mondială.

„În caz contrar, Ucraina ar putea avea neplăceri serioase, inclusiv pînă la sancţiuni unilaterale faţă de guvern şi comunitatea de afaceri. Nu sînt excluse nici îngheţarea conturilor politicienilor şi oamenilor de afaceri în băncile din SUA, interdicţia pentru desfăşurarea afacerilor şi intrarea pe teritoriul SUA”, consideră expertul rus.