Rusia a majorat cotele pentru viitorii studenți din Moldova. Trebuie oare statul să stimuleze întoarcerea tinerilor specialişti în ţară?

Foto: gzt.md

Irina Astahova

Pe 25 februarie şi-a început activitatea comisia specială de selectare a abiturienţilor, care doresc să înveţe în universităţile din Rusia la buget. Despre aceasta a comunicat jurnaliştilor, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în RM, Farit Muhametşin. Potrivit lui, în anul 2014 vor fi modificate atît cotele pentru abiturienţi, cît şi condiţiile de selectare.

În primul rînd, au fost majorate practic de 1,5 ori cotele pentru admiterea la universităţile ruse a absolvenţilor şcolilor şi liceelor moldoveneşti, inclusiv din Transnistria. În total, au fost alocate 574 de locuri la buget pentru bacalaureat, magistratură şi aspirantură, precum şi stagiere şi sporire a calificării. Dintre acestea, 274 de locuri sînt alocate pentru abuturienţii de pe malul drept al Nistrului (în 2012 – 180 de locuri).

A fost extins considerabil şi spectrul facultăţilor propuse şi numărul de locuri la aşa specialităţi ca: arhitectura, industria gazelor, economie, administrare de stat şi municipală, jurisprudenţă, jurnalism şi medicină. În premieră, selectarea pentru pregătirea specialiştilor este organizată de Ministerul Situaţiilor Excepţionale al FR

De la cinci pînă la 15 a fost majorată cota pentru cîştigătorii concursului „E timpul pentru studii în Rusia”, desfăşurat sub egida Centrului rus pentru ştiinţă şi cultură, împreună cu cele mai bune universităţi tehnice din Rusia.

„Principala particularitate a actualei admiteri este că fiecare candidat străin are dreptul să aleagă de la o universitate pînă la şase, dar nu mai mult de două dintr-o regiune a FR” , a menţionat Farit Muhametşin.

În acest an, va fi extinsă şi componenţa comisiei speciale de admitere, pentru a evita confuziile şi aşa-zisa „intermediere”. Din comisie vor face parte angajaţii Ambasaderi Ruse şi ai Centrului rus pentru ştiinţă şi cultură, se preconizează şi includerea reprezentanţilor Ministerului Educaţiei din RM, ai celor mai mari licee cu predare în limba rusă, precum şi ai instituţiilor de profil în domeniul culturii: Academia de teatru, muzică şi arte plastice şi Liceul Muzical Republican „S. Rahmaninov”.

Ambasadorul rus a menţionat că în anul acesta „este foarte larg reprezentată geografia admiterii”. Abiturienţii moldoveni vor putea alege din 2940 de universităţi – de la Moscova şi Peterburg pînă în regiunea de sud a Rusiei Centrale.

Admiterea studenţilor la buget prevede studii gratuite pentru cetăţenii RM – din contul bugetului rus, asigurarea cu burse şi cămine, în aceleaşi condiţii ca şi pentru cetăţenii FR.

Documentele cetăţenilor RM vor fi depuse la sediul Centrului rus de ştiinţă şi cultură (str. Alecsandri, 141/1), pînă pe 18 martie. Mai multă informaţie despre condiţiile de admitere poate fi găsită pe site-ul reprezentanţei Centrului rus de ştiinţă şi cultură în RM: mda.rs.gov.ru. Relaţii la telefonul: 022-21-12-00.

Creierii „fără preţ”

Din păcate, studiile cetăţenilor moldoveni peste hotare, inclusiv în universităţile ruse, se fac nesistematic, practic, fără participarea şi în lipsa unui interes faţă de rezultatul final al părţii moldoveneşti. De aceea, de regulă, studenţii, care pleacă la studii peste hotare, se străduie să rămînă acolo, să obţină un loc de muncă şi cetăţenie. Aceasta este, desigur, în avantajul ţării-gazde: sînt selectaţi cei mai buni absolvenţi ai şcolilor şi liceelor, care au şansa să devină specialişti remarcabili.

În special, de pe 1 ianuarie curent, studenţii străini vor putea lucra în Rusia de rînd cu studenţii ruşi. Astfel, ei obţin şanse sporite de a obţine un loc de muncă la finalizarea studiilor şi să se stabilească acolo cu traiul. Cu atît mai mult cu cît absolvenţii instituţiilor speciale profesionale şi ai universtiăţilor obţin cetăţenie rusă în regim preferenţial.

Totodată, statul trebuie să fie interesat ca absolvenţii universităţilor străine, cetăţenii RM, să se întoarcă acasă. Cu atît mai mult cu cît ei învaţă în instituţii prestigioase şi obţin o calificare destul de înaltă, în timp ce economia naţională se confruntă cu un deficit acut de profesionişti.

Diferite state practică diferite variante de stimulare a tinerilor specialişti. De exemplu, în Kazahstan, este realizat programul „Studentul peste hotare”, care este supravegheat nu doar de Ministerul educaţiei, dar şi de Comitetul securităţii naţionale! Studiile peste hotare şi întoarcerea abolvenţilor universităţilor sînt strict monitorizate. Dar şi stimulate – cu o bursă specială.

Acest program dă roade: potrivit datelor Ministerului învăţămîntului din Kazahstan, în sectorul bugetar lucrează peste 20% din absolvenţii acestui program, în companiile private – 55%, iar în organizaţiile internaţionale şi ONG – 4%.

Republica Moldova, de asemenea, ar putea să se preocupe de această problemă. Deoarece atragerea creierilor în economia Moldovei este, într-adevăr, o problemă a securităţii naţionale. Lipsa specialiştilor calificaţi în diferite domenii, inclusiv în aparatul de stat, conduce la o tristă degradare, ce poate fi urmărită în ultimii ani.

De exemplu, statul ar putea asigura finanţarea călătoriei cetăţenilor lor, o bursă suplimentară, un loc garantat de muncă – în schimbul obligativităţii de a se întoarce acasă. Ar putea fi semnate contracte speciale, care ar prevedea că la finalizarea studiilor, absloventul trebuie să revină în ţară. Desigur, am putea spune că nu sînt bani în buget. Dar, la dorinţă, banii pot fi găsiţi, cu atît mai mult cu cît investiţiile în factorul uman au o rentabilitate foarte mare.

Deocamdată, toate acţiunile în acest domeniu se limitează la apeluri şi declaraţii politice. Deşi şi acestea sînt importante – pe fundalul unei totale inactivităţi. În special, ambasadorul RM în România, Iurie Reniţă a desfăşurat la începutul anului 2010, întîlniri cu studenţii, în timpul cărora le explica, că Moldova „are nevoie de o elită cu o nouă mentalitate, care va ajuta la prosperarea ţării şi la obţinerea şansei de integrare în UE”.

Însă toţi înţeleg foarte bine că „noua elită profesională” nu se poate întoarce pur şi simplu în ţară, ea are nevoie de locuri de muncă şi salarii decente. Condiţiile pentru atragerea tinerilor specialişti în economia moldovenească nu vor apărea din senin sau în urma conferinţelor de presă ale funcţionarilor.

Săptămîna trecută, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga i-a chemat pe întreprinzătorii din Moldova să le ofere „locuri de muncă şi salarii bune” moldovenilor care se întorc de peste hotare. Şi deşi statul are instrumente de stimulare a procesului de creare a noilor locuri de muncă, inclusiv fiscale, ministrul muncii s-a limitat doar la faptul că pur şi simplu a pus responsabilitatea pe umerii business-ului.

Singura încercare reală de a soluţiona această problemă a fost întreprinsă în 2011, de către reprezentanţa Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) în Moldova, în cadrul unui proiect pilot. Tinerilor din Republica Moldova, care au obţinut studii peste hotare şi intenţionau să revină acasă, le-au fost oferite indemnizaţii lunare în mărime de 200 de euro timp de şase luni şi compensarea cheltuielilor pentru călătoria cu avionul. Drept că doar pentru 30 de specialişti.

Astăzi. potrivit reprezentanţilor OIM, acest program nu funcţioneapză, deoarece s-a finalizat la nivelul proiectului pilot din 2011. Surse din cadrul Ministerului Educaţiei ne-au comunicat că în prezent, nu există niciun program de revenire a specialiştilor sau cel puţin, de colectare a datelor privind angajarea la muncă a lor. „Este foarte complicat, deoarece absolvenţii instituţiilor de peste hotare nu vin la noi şi nu ne comunică că s-au întors”.

Aceasta este într-adevăr o problemă, dacă nu o tragedie pentru această ţară Anual, circa 7 mii de cetăţeni ai RM pleacă la studii peste hotare (aproximativ acelaşi număr de locuri la buget este oferit de către universităţile din ţară). Numărul este cam acelaşi, deoarece nu există nicio statistică.

Însă, în afara locurilor bugetare oficiale, propuse cetăţenlor RM în diverse universităţi de peste hotare, un număr considerabil de concetăţeni învaţă peste hotare în baza diferitelor programe, achitînd studiile. Nu există nicio statistică a celor care revin. Aceştia sînt cei mai activi şi mai bine pregătiţi specialişti, pentru care ţara, ce se confruntă cu un deficit de cadre calificate, ar trebui să lupte.