Mihail Poisic: Moldova este pentru UE un apendice de muncă fără componenta intelectuală (VIDEO)

Foto: noi.md

„Toate s-au amestecat în economia moldovenească. Noi acceptăm cu calm noile date privind reducerea exportului mărfurilor noastre cu valoare adăugată înaltă în Rusia și statele CSI, explicînd aceasta prin embargoul la livrarea producției vinicole și situația tensionată din Ucraina.

Concomitent, declarăm sus și tare că exportul în UE, în trimestrul I al anului 2014, a crescut tocmai cu 7 milioane de dolari SUA, numai că nu recunoaștem că este vorba de exportul cablurilor produse de compania germană „Draexlmaier”, de pe urma căruia veniturile țării sînt mizere”, a declarat pentru NOI.md doctorul în economie, colaboratorul științific superior al Institutului de Cercetări Economice din cadrul Academiei de Științe a Moldovei Mihail Poisic.

Interlocutorul a amintit că o bună parte din exportul nostru îl constituie reexportul – noi primim materie primă (piele, tricotaje, țesături) și fabricăm încălțăminte și confecții. Această schemă este convenabilă pentru client, care datorită forței ieftine de muncă își sporește profitul, comparativ cu producția finită fabricată în Turcia sau Italia, de exemplu.

„Pînă la urmă, situația nu ar fi chiar așa de rea, or, oamenii au un loc de muncă și ceva bani pentru existență. Numai că aceasta ar fi valabil dacă concomitent s-ar dezvolta și producția mărfurilor proprii cu valoare adăugată înaltă. Însă nu avem producție proprie, mai mult, ponderea reexportului este în creștere. Astfel, dacă în anul 2013, ponderea reexportului în volumul total al exportului constituit 32%, în trimestrul I al anului curent, acest indice a crescut pînă la 37%. În structura volumului total al producției marfa fabricată din materie primă de import a depășit 50%. Europenii ne scutesc de munca intelectuală, de necesitatea de a gîndi. Toată producția mărfurilor cu valoare adăugată înaltă se transferă în UE”, a precizat expertul.

„Nu putem fi un apendice de materie primă al UE, în schimb, o sursă de hrană – cu siguranță. Noi livrăm în UE semințe de grîu, orz, porumb, floarea soarelor, iar de acolo primim ulei vegetal. La ei rămîn șroturile, carnea, animalele de prăsilă, ouăle de găină pentru incubație, puieții, semințele de cerealiere, floarea soarelui și sfeclei de zahăr. Și cine sîntem noi acum?”, a conchis Poisic.