Vor asculta autorităţile ucrainene de patronii din SUA?

Foto: moldnews.md

Reuniunea grupului de contact pentru reglementarea crizei ucrainene trebuie să aibă loc cât mai repede în capitala bielorusă, Minsk, au declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul american de stat, John Kerry, în timpul întâlnirii avute la Roma.

Miniştrii au subliniat importanţa realizării acordurilor încheiate anterior la Minsk. În pofida faptului că Donbassul şi Kievul au fost de acord că sunt necesare noi negocieri, încă nu s-a convenit asupra datei întâlnirii de la Minsk.

Întreaga săptămână trecută s-a aşteptat o decizie în cazul reuniunii grupului de contact. Ba o parte aflată în conflict, ba cealaltă au anunţat că vor avea loc negocieri. Minskul a declarat că îi va primi pe negociatori oricând. Moscova şi OSCE, în calitate de observatori, au fost dispuse să accepte orice dată. Dar Kievul şi Donbassul nu au reuşit să convină asupra ei. Lipsa clară de dorinţă a autorităţilor ucrainene de a purta un dialog nu a putut să rămână neobservată de Occident. Secretarul american de stat, John Kerry, a cerut părţilor să se reunească cât mai repede la Minsk pentru a purta un dialog constructiv. Acest apel a fost adresat Kievului, consideră Igor Şişkin, directorul adjunct al Institutului Ţărilor CSI.

„Apelul lui Kerry adresat Kievului nu poate să nu fie auzit. Autorităţile din Kiev se subordonează direct Washingtonului. Acum două luni, autorităţile ucrainene au declarat tuturor şi pretutindeni că renunţă la formula acordurilor de la Minsk şi cer revenirea la formatul de la Geneva, adică la întâlnirile fără Donbass, ci doar cu participarea UE, Ucrainei, SUA şi Rusiei. Dar după vizita în Ucraina a lui Biden, care a declarat că singurul format real al negocierilor este cel de la Minsk, preşedintele şi premierul ucrainean au vorbit imediat despre necesitatea negocierilor de la Minsk”.

Este altceva faptul că autorităţile de la Kiev nu sunt interesate să înceapă procesul de pace. Pe lângă schimburile de prizonieri şi retragerea tehnicii grele, liderii din Donbass intenţionează să insiste pe instituirea unei linii de demarcaţie în estul Ucrainei. Pentru Kiev acest lucru ar însemna recunoaşterea rezultatelor referendumurilor privind independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk. Ideea unei forme de autonomie pentru regiuni este percepută cu groază de către autorităţile ucrainene. Dar altă cale nu există. Kievul conştientizează acest lucru, de aceea tergiversează pe toate căile începerea negocierilor.

La 9 decembrie, preşedintele ucrainean, Piotr Poroşenko, a dat, în sfârşit, comanda să nu se tragă. De atunci în Donbass nu se mai aud focuri de artilerie, un exemplu bun despre felul în care poate evolua situaţia dacă există voinţă politică. Moscova este convinsă că, o dată cu instituirea unui armistiţiu real, a apărut şansa instaurării păcii în Ucraina.