Moldova achiziţionează prin intermediari energie electrică la preţ dublu faţă de cel din România

Foto: newsmaker.md

Expertul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, economistul Serghei Tofilat, într-un interviu pentru "Infotag" critică "politica vicioasă" de tarifare aplicată de autorităţile Republicii Moldova, vorbeşte despre "businessul energetic", explicînd de ce parlamentarii nu se grăbesc să anuleze amendamentul la Legea cu privire la gazele naturale.

Partea I. Prin importul de energie electrică din România Moldova ar economisi peste $70 milioane anual.

"I": Principalul furnizor de energie electrică de pe malul drept al republicii – CTE Cuciurgan – a informat despre majorarea în primul semestru cu 19,5% a volumului de energie electrică produsă. În pofida faptului că poate folosi ca materie primă păcură sau cărbune, în 2015 a folosit la 99,87% doar gaze naturale, pentru care, după cum se ştie, Transnistria nu efectuează decontări cu "Gazprom", iar Moldova este gata să recunoască această datorie. Cum vedeţi dumneavoastră această situaţie? Suferă din această cauză consumatorii din Moldova şi în ce măsură?

S.T.: Apare o situaţie ciudată. Consumatorii moldoveni achită de două ori: o dată pentru energia electrică, a doua oară pentru gazele folosite pentru producerea acesteia. Chişinăului nu i-a ajuns voinţă şi bărbăţie de a se opune, spre deosebire de Kievul oficial, care nu a admis livrarea neautorizată a gazelor pe teritoriul ocupat din contul cetăţenilor ucraineni.

"I": Se poate spune că autorităţile de pe ambele maluri ale Nistrului favorizează activitatea agenţilor economici care obţin venit suplimentar din livrarea energiei electrice în Republica Moldova?

S.T.: Asemenea stare de lucruri se menţine pe parcursul multor ani. Pe marginea acestui subiect au fost realizate numeroase investigaţii jurnalistice. Deja nu mai este un secret că noi nu procurăm energia electrică direct de la MGRES, ci printr-un intermediar - "Energocapital". Dacă vom accesa pagina Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), vom vedea un moment curios: compania în cauză a fost înregistrată pe 17 octombrie 2014 şi deja peste trei zile a obţinut licenţă de la ANRE. O viteză nemaipomenită pentru maşina birocratică moldovenească. Apare întrebarea: în ale cui interese acţionează organele de stat din Republica Moldova? Ar fi interesant să auzim argumentele Ministerului Economiei referitoare la rezonabilitatea existenţei intermediarului la importul energiei electrice. Noi cumpărăm electricitatea la preţul de 6,795 cenţi SUA pentru 1 kW/h, în timp ce în România preţul actual este de 3,5 eurocenţi. Amintesc: România este membră a UE. Diferenţa de preţ este de peste 40%. Avînd în vedere volumul anual de energie electrică importată de Moldova – circa $200 mil., economia ar fi de circa $80 mil. Dar şi avînd asemenea condiţii avantajoase, nemaivorbind despre consolidarea securităţii energetice a ţării, nimeni nu se grăbeşte să conecteze Moldova la sistemul energetic din România. Arată cel puţin straniu, nu vă pare?

"I": Ce vehiculează că aşa-zisul amendament "Furdui" la Legea cu privire la gazele naturale a majorat tariful la gaze pentru consumatorii finali cu circa 5%. Cum poate fi contestată funcţionarea acesteia? Cui i-a convenit introducerea acestui amendament?

S.T.: De repetate ori am văzut exemple în care legile adoptate funcţionează în folosul celor care le adoptă. Moldova consumă anual 1 mld. m.c. de gaze, iar tranzitul este de 19 ori mai mare. Din cauza "minunatului" amendament Nr. 125 din 11.07.2014, cheltuielile de tranzitare sînt achitate din buzunarul consumatorilor moldoveni. Altfel spus, pe umerii noştri au fost puse cheltuieli de peste 300 mil. lei anual. De ce s-a întîmplat astfel şi de ce păstrează tăcerea partidele politice şi deputaţii – afiliaţi şi neafiliaţi? Cît de mare trebuie să fie mita pentru adoptarea unor asemenea legi?

Acest amendament contravine legislaţiei europene şi ne lipseşte de un instrument important în procesele de negocieri cu "Gazprom". De adoptarea legilor şi amendamentelor se ocupă Parlamentul, iar documentele sînt elaborate cu participarea structurilor de profil de stat, în cazul de faţă ANRE şi Ministerul Economiei.