Noul șef al Aparatului Guvernului

Foto: privesc.eu

Xenia Florea

Noul secretar general al Guvernului a devenit reprezentantul Partidului Democrat Tudor Copaci. El l-a înlocuit în această funcție pe liberal-democratul Sergiu Palihovici, care a demisionat din proprie inițiativă. Astfel, putem spune că Copaci a urmat cariera lui Vladimir Filat.

În 1998, Filat a fost numit director al Departamentului privatizării şi administrării proprietăţii de stat de pe lîngă Ministerul Economiei, iar din martie pînă în noiembrie 1999 a fost ministru de stat în Guvernul Ion Sturza.

Tudor Copaci, de asemenea, a condus Departamentul privatizării (din decembrie 2009 pînă în mai 2013), care a devenit Agenția Proprietății Publice. Iar acum el a devenit secretar general al Guvernului: anterior această funcție se numea „ministru de stat”.

Salut din anii 90

Secretarul general al Guvernului organizează activitatea cabinetului de miniștri și conduce cancelaria de stat.

Această structură de stat a existat în Moldova în anii 90 și era condusă de un ministru de stat. Însă în noiembrie 2004, la propunerea președintelui, Cancelaria de Stat a fost lichidată. Iar în locul ei a fost creat Aparatul Guvernului, din care făceau parte consilieri pe diferite probleme. Statul de personal al aparatului guvernamental a fost redus de la 162 de persoane pînă la 44.

Cancelaria de Stat, așa cum s-a anunțat atunci, a fost lichidată din cauza eficienței reduse și din cauza că dubla funcțiile ministerelor.

Cînd în 2009 a venit la putere Alianța pentru Integrare Europeană 1, partidele de guvernămînt s-au apucat de structura Guvernului. Sau din nostalgie după timpurile comuniste, sau din tentativa inconștientă de a fi „cel mai reformator și profesionist guvern din istoria Republicii Moldova”, Guvernul Ion Sturza (așa era numit atunci de liderii Alianței), noua putere a restabilit unele elemente structurale și de cadre, ce existau în anii 90.

În rezultat, aparatul puterii executive, ca și în anii 90, a început să se numească cancelarie de stat și să fie condus de un ministru de stat. Peste cîțiva ani, AIE a schimbat denumirea acestei funcții și Cancelaria de Stat este condusă de secretarul general.

Specialist de profil larg

Noul secretar general al Guvernului, Tudor Copaci, în vîrstă de 44 de ani, este fizician de formație. După absolvirea Facultății de Fizică a Universității de Stat, a absolvit și aspirantura pe lîngă Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe din Moldova. Dragostea față de acest obiect i-a transmis-o și fiului său de 12 ani, Andrei.

Pe pagina sa de Facebook, Tudor Copaci împărtășește regulat succesele fiului său, care se ocupă serios de tehnica robotică și care a obținut deja un șir de premii și diplome. În septembrie anul trecut, Copaci-senior s-a confruntat cu un robot construit și programat de Andrei la soluționarea cubului Rubik. Robotul s-a dovedit a fi cu 20 de secunde mai rapid.

A doua specialitate a lui Tudor Copaci este „Bănci și piața de valori”, pe care a obținut-o la Facultatea de Finanțe a Academiei de Studii Economice.

Ținînd cont de lista de funcții ale noului secretar general al Guvernului, el poate fi numit specialist de profil larg: viceministru al economiei, director general al agenției „Moldova-vin”, director general al Agenției Proprietății Publice, acum – secretar general al Guvernului. Însă, spre deosebire de unii miniștri actuali, care nu au nicio atribuție față de domeniile în care au fost numiți șefi, Tudor Copaci a fost întotdeauna „pe fază”.

În aprilie 2008, el a fost numit viceministru al economiei și comerțului și i-au încredințat energetica, dezvoltarea antreprenorialului și zonele economice libere. Sectorul energetic a fost pentru Tudor Copaci un domeniu apropiat: în perioada 1994-2004, el a activat în cadrul proiectelor USAID și „Raiffeisen Investment” AG, unde, în calitate de consultant financiar, se ocupa de evaluarea rețelelor de distribuție nord și nord-vest.

În iulie 2009, Guvernul i-a încredințat lui Tudor Copaci să conducă Agenția Agroindustrială „Moldova-Vin”. Și vinificația pentru el era un domeniu cunoscut: în perioada 2004-2005, el a lucrat în calitate de director financiar al SRL „Doina Vin”, ce se ocupa cu producția și comerțul angro al producției vinicole. Totodată, el a participat la elaborarea memorandumurilor investiționale pentru un șir de întreprinderi energetice și vinicole, printre care SA „Călărași Divin” și SA „Barza Albă”.

După ce, la finele anului 2009, autoritățile liberal-democrate au lichidat Agenția „Moldova-vin”, Tudor Copaci a revenit la Ministerul Economiei, iar prin ordinul ministrului Valeriu Lazăr, a fost numit director general al Agenției Proprietății Publice.

Ministerul Economiei, precum declara atunci Valeriu Lazăr, avea planuri ambițioase de atragere a investitorilor strategici, de majorare a fluxului de investiții directe, inclusiv prin impulsionarea procesului de privatizare a proprietății publice.

Printre aceste planuri „ambițioase” se număra și procesul de deetatizare a patrimoniului public și așa-zisa „marea” privatizare (vînzarea rețelelor, CET-Nord, Centrala de la Costești, Air Moldova etc.), la care Guvernul, în cele din urmă, a renunțat, după eșecul privatizării fin 2013. Însă Tudor Copaci deja își schimbase locul de muncă. După învestirea Guvernului Iurie Leancă, el a devenit din nou viceministru al economiei, dirijînd sectorul energetic.

Tudor Copaci s-a aflat în această funcție doi ani. Așa-zisa opoziție proeuropeană acum îi amintește intens noului secretar general al Guvernului că, în 2013, fiind viceministru al Economiei, el a condus comisia de selectare a viitorului concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău, prin urmare poartă răspundere pentru „transmiterea ilegală a Aeroportului către investitorii ruși pentru o perioadă de 49 de ani”, deși sub acordul de concesionare nu stă semnătura lui, ci a vicepreședintelui comisiei de selectare, directorului Agenției Proprietății Publice, Angela Susanu.

În august 2015, Tudor Copaci a fost demis din funcţia de viceministru al economiei: în locul lui a fost numit Vitalie Iurcu, adus la acest post din funcţia de director general al SA „Moldtelecom”. Ultimul loc de muncă al lui Tudor Copaci a fost cea de director al Combinatului Poligrafic din Chișinău.

Activitatea politică și antreprenorială

„Dacă ținem cont de componenta politică, atunci, sincer vorbind, această propunere (numirea în funcția de director general al Agenției Proprietății Publice – n.red.) a fost o surpriză pentru mine. Cu atît mai mult că din vechea echipă, practic, nimeni nu și-a păstrat funcțiile. Deși nu sînt membru al vreunui partid și nu intenționez să ader la vreo formațiune politică, dar nici agitație politică nu am făcut niciodată”, sînt declarațiile lui Tudor Copaci în 2010.

Totodată: „Alegătorii din Stăuceni salută crearea Guvernului Filip!!!”, a scris recent pe rețelele de socializare Tudor Copaci, președintele organizației teritoriale a PDM din suburbiile Chișinăului.

La alegerile parlamentare din 2014, el se afla pe locul 86 în lista electorală a Partidului Democrat, în alegerile locale din 2015 – pe locul 8 în lista candidaților PDM la funcția de consilier al Consiliului municipal Chișinău.

E remarcabil faptul că, împreună cu Pavel Filip, Vasile Botnari, Marcel Răducan și Octavian Calmîc, adică actualii premier, ministru al Economiei și ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Tudor Copaci a fost autorul așa-zisului Plan de dezvoltare a economiei Moldovei – programul economic elaborat de democrați special pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Așa că acum va fi curios să urmărim cum promisiunile electorale ale PDM sînt realizate de autorii lor, în condițiile unei concentrări aproape totale a puterii în mîinile democraților.

Tudor Copaci era responsabil pentru a patra direcție a planului economic electoral al PDM din cele cinci – „Susținerea businessului mic de familie”.

La acest capitol, Partidul Democrat s-a obligat să scutească de impozitul pe venit, timp de 3 ani de activitate, noile întreprinderi mici și mijlocii. Să introducă un impozit unic pentru persoanele fizice în mărime de 12% (acest impozit trebuie să includă toate taxele locale, precum și impozitul pe venit, și să rămînă în bugetele locale pentru stimularea dezvoltării regionale). Totodată, PDM a promis să stimuleze activitatea antreprenorială a gastarbeiterilor: orice cetățean al Republicii Moldova ce revine de peste hotare și dorește să investească cel puțin 10 mii de euro într-o afacere în țară, potrivit Planului economic al PDM, trebuie să obțină de la stat un grant nerambursabil de cel puțin 10 mii de euro pentru investiții suplimentare.

Fiind un membru activ al Partidului Democrat, Tudor Copaci, în același timp, este cumătru cu ex-ministrul Economiei, președintele PSRM, adversarul actualului guvern, Igor Dodon.

Potrivit declarației pe venit, depuse pentru participarea la alegerile parlamentare, Tudor Copaci este proprietar a două apartamente din Chișinău – unul cu trei camere (cu suprafața de 68 m.p.) și altul cu două camere (55 m.p.), 2 garaje în capitală, a unui teren în satul natal Căzănești, raionul Telenești, a două automobile „Toyota Carina” din 1990 și „Mitsubishi Pajero” din 2009. De asemenea, deține o cotă de 20% în întreprinderea mixtă „Osmanli Company” (Tudor Copaci este co-fondatorul și directorul firmei) și 5710 acțiuni (0,456%) ale SA „Ipteh”.

Frontul de lucru

Cancelaria de Stat este o mașină birocratică destul de mare. Parțial, noul secretar general este familiarizat cu frontul ei de lucru – în competența Cancelariei de Stat intră și gestionarea proprietății publice.

În subordinea Cancelariei de Stat se află direcția Denerală exploatare a clădirilor Guvernului, baza auto, Întreprinderea de Stat „Palatul Republicii”, ÎS „Casa Presei”, editura „Universul”, Agenția Informațională de Stat „Moldpres”, Spitalul Republican și policlinica Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare, sanatoriile „Moldova” (Truscaveț) și „Sănătate” (Sergheevka) etc.

Însă gestionarea proprietății publice este doar o parte nesemnificativă din activitatea Cancelariei de Stat. În competența ei intră și asigurarea suportului organizațional și informațional al activității premierului și a adjuncților săi „fără portofoliu”, planificarea activității Guvernului, pregătirea și organizarea ședințelor Guvernului, a diferitor reuniuni și ședințe de lucru.

Pregătirea materialelor informative și analitice, controlul executării de către ministere și departamente a documentelor aprobate de Parlament, președinte și Guvern. Monitorizarea (prin subdiviziunile sale teritoriale) corespunderii cu legislația în vigoare a deciziilor organelor locale.

Coordonarea și evidența asistenței financiare și tehnice externe primite de Moldova. Reprezentarea intereselor Guvernului în instanțe, examinarea petițiilor cetățenilor și persoanelor juridice, planificarea strategică și cooperarea cu partenerii de dezvoltare. Totodată, din Cancelaria de Stat fac parte Biroul de reintegrare și Biroul relații cu diaspora.

Săptămîna trecută, în cadrul prezentării noului șef al Cancelariei de Stat în fața colectivului, precum și în cadrul unor întrevederi tematice, premierul Pavel Filip a punctat cîteva direcții prioritare asupra cărora urmează să se concentreze puterea executivă.

În primul rînd, în condițiile neacumulărilor cronice la buget, statul va deveni din nou prieten, partener și frate pentru mediul de afaceri. În acest sens, a fost anunțat un moratoriu de șase luni pentru orice controale ale agenților economici din partea organelor de control. Cancelaria de Stat urmează să deschisă o linie fierbinte de telefon și să urmărească toate semnalele privind abuzurile controlorilor.

A doua prioritate – consolidarea cooperării Guvernului cu autoritățile locale. Oare nu în acest scop, în funcția de adjunct al lui Tudor Copaci în Cancelaria de Stat a fost numit un alt adept al PDM – fostul ministru al administrației publice locale și directorul Camerei de Licențiere Valentin Guznac?

Iar prioritatea de bază a noului guvern va deveni restabilirea încrederii partenerilor externi și deblocarea finanțării externe.

Prezentîndu-și acum o săptămînă și jumătate în urmă echipa în fața deputaților, Pavel Filip a declarat direct că programul de activitate a guvernului pe care îl conduce este bazat pe setul de recomandări ale partenerilor de dezvoltare din primăvara anului trecut. Una dintre condițiile acestui document cu 83 de pagini este desfășurarea reformei administrativ-teritoriale. Partenerii de dezvoltare cer de la autoritățile moldovenești să lichideze raioanele și o parte dintre primăriile sătești și să creeze unități teritoriale mai mari. Adică să revină la sistemul de județe, care a existat în Moldova la finele anilor 90.

Așa că nu e exclud că Tudor Copaci, în noua sa funcție, va trebui să se ocupe îndeaproape de această recomandare a donatorilor, care cereau, acum un an, de la guvern să elaboreze și să aprobe, timp de 100 de zile, o structură administrativ-teritorială „optimă” a țării. Iar pe parcursul următorului an – să desfășoare reforma administrativ-teritorială, elaborînd o „foaie de parcurs” specială, cu delimitarea drepturilor patrimoniale dintre centru și regiuni, și cu decentralizarea financiară pentru fiecare unitate administrativ-teritorială creată.

Cancelaria de Stat deja are anumite schițe în acest sens. Predecesorul lui Tudor Copaci – liberal-democratul Sergiu Palihovici, încă fiind secretar general-adjunct al Guvernului, a lucrat activ asupra proiectului reformei administrativ-teritoriale. Încă la începutul anului 2014, el a declarat la un post de televiziune că, în procesul de integrare europeană a Moldovei, o asemenea reformă în țară este inevitabilă, deoarece „actualele raioane nu se încadrează cu numărul lor de populație în indicatorii comparativi”, iar „în Uniunea Europeană există o anumită clasificare a unităților administrativ-teritoriale”.