Gaberi: La ANSA a fost pierdut controlul asupra certificatelor, însă noi îl vom restabili

Foto: noi.md

Anghelina Taran

Chemat la ANSA pe post de „pompier”, noul director al acestei instituții, Gheorghe Gaberi, a dezvăluit detalii ale scandalului legat de certificatele moldovenești și problemele apărute din cauza aceasta, precum și despre faptul cum donatorii au alocat bani, iar noi nu i-am putut cheltui cu chibzuință.

În ultimul timp, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a fost implicată într-un șir de scandaluri. Ultimul ne-a scos la nivel mondial – în baza certificatelor moldovenești, în Rusia au fost exportate mere poloneze.

Pînă atunci Agenția era încă privită ca o sursă de completare a casei de partid, fapt despre care au declarat deschis reprezentanții mediului de afaceri. Totodată, ANSA nu reușea să-și îndeplinească obligațiile ce îi revin, asumate de Republica Moldova în fața UE în cadrul Acordului de asociere.

Nivelul critic a fost atins în momentul cînd puterea a scuipat pe apartenența de partid a directorului și a chemat un profesionist să salveze situația. Pe 2 martie, Guvernul l-a aprobat în funcția de director al Agenției pe Gheorghe Gaberi, care a creat-o în 2013 și a condus-o doar un an.

Detalii despre scandalul certificatelor

Principala întrebare este – cum a fost posibilă vînzarea certificatelor părților terțe?

„Am efectuat o inventariere completă a tuturor formularelor eliberate direcțiilor teritoriale și am găsit unde ar fi putut avea loc scurgerea. Iar angajații CNA au luat de la noi copiile tuturor documentelor eliberate pînă în martie 2016. Dar noi vrem să le dăm o notă angajaților care au admis acest lucru, pentru că imaginea Agenției a suferit foarte mult, iar producătorii acestor categorii de produse nu pot exporta. Față de fiecare angajat implicat în această afacere vor fi aplicate măsuri administrative”, a declarat noul director al Agenției.

Anterior, CNA a comunicat că singurul acuzat este fostul director al Direcției protecția și sănătatea plantelor din cadrul ANSA, Alexandru Cioban, demis în august 2015 și restabilit în funcție în baza hotărîrii judecătorești pe 30 septembrie.

Potrivit lui Gheorghe Gaberi, în prezent, Cioban nu lucrează, deoarece se află în arest la domiciliu, iar prin ordinul directorului Agenției, el a fost suspendat din funcție pe perioada desfășurării anchetei. Conform deciziei Curții Constituționale, atît timp cît dosarul nu a fost transmis în instanță, bănuitul are dreptul să activeze în calitate de funcționar public, însă el a fost demis pînă la adoptarea deciziei respective a CC.

„Ancheta noastră de serviciu a demonstrat că o parte serioasă din vină o poartă el, în calitate de conducător al structurii Agenției ce răspunde de acest sector. În general, aceste cazuri sînt o consecință a faptului că în interiorul Agenției a fost încălcată ordinea circulației formularelor documentelor oficiale. În 2013, a fost emis un ordin potrivit căruia toate formularele celor 34 de documente oficiale eliberate de subdiviziunile ANSA erau distribuite de Direcția logistică, dar nu în direcțiile de ramură. Persoanele abilitate veneau acolo cu procuri de la structurile teritoriale, erau eliberate facturile de transport și expediția pentru aceste formulare și ele nu puteau ajunge în alte direcții. Ulterior, acest ordin a fost anulat, iar de distribuirea documentelor oficiale se ocupau direcțiile de ramură (similare celei conduse de Cioban), ce supravegheau activitatea inspectorilor din direcțiile raionale. Astfel, controlul asupra certificatelor a fost pierdut”, a afirmat interlocutorul.

El a comunicat că, în prezent, de confirmarea certificatelor la frontiera rusă se ocupă angajații acelorași direcții. Alexandru Cioban, în calitate de vicedirector al ANSA, confirma, de pe adresa lui electronică, eliberarea certificatelor. Deoarece mașinile ajung la frontieră noaptea, conformarea se efectua în afara orelor de muncă, de pe adresa personală a acestuia, fapt ce contravine normelor existente. În funcție de dorința acelor persoane, unele camioane stăteau la hotarul Rusiei cîte 2-3 zile.

În afară de Cioban, mai există suspecți din cadrul subdiviziunilor teritoriale, care eliberau aceste certificate. În special, din raionul Criuleni, care deservea întreprinderile din raioanele Dubăsari și Grigoriopol. De asemenea, există pretenții față de angajații subdiviziunilor ANSA din raionul Hăncești. Săptămîna viitoare, cazul lor va fi examinat de comisia disciplinară.

În opinia interlocutoriului, cel puțin cinci persoane se vor alege cu mustrări, iar în cazul în care comisia va considera acțiunile lor drept incompatibile cu obligațiile lor, ei vor fi eliberați din funcții.

Riscuri

„Noi am putea pierde piața complet. Rusia și-a redirecționat importul producției prin trei puncte de la frontiera cu Ucraina, pentru a exclude introducerea ei prin teritoriul Belarusului. În acest caz, cei mai mari producători de mere nu au posibilitatea de a livra direct în Federația Rusă”, a menționat Gheorghe Gaberi.

Vorba e că, pe timpuri, Ministerul Agriculturii a oferit Rusiei o listă cu 248 de întreprinderi aprobate de „Rosselhoznadzor” pentru exportul producției fitotehnice. Însă, ulterior, ei au decis că dreptul de livrare nu se răsfrînge și asupra exportului de mere și prune. Pentru acesta au fost eliberate autorizații altor întreprinderi. Iar la noi, cea mai multă producție o constituie merele și prunele proaspete.

Producătorii de bază de mere și prune nu figurează în noile liste, de aceea, ei exportau merele și prunele în Belarus, iar ANSA elibera certificatele (la prezentarea contractului cu partenerul din această țară), în care era menționat punctul de destinație – Republica Belarus. Iar ulterior, o parte din producție era reexportată în Rusia, iar serviciile fitosanitare belaruse eliberau certificate pentru reexport.

„Aici nu e vina noastră. Conform statisticii, volumul fructelor moldovenești livrate în Belarus depășește volumul importurilor directe în Rusia, deoarece lista întreprinderilor ce au dreptul să exporte mere în Rusia direct este foarte limitată – în special, acestea sînt întreprinderi din stînga Nistrului și din autonomia găgăuză. Îmi aduc aminte din anii precedenți că toate problemele apăreau din cauza reexportului, unde erau depistate și obiecte de carantină, mai ales care uneori nici nu era caracteristică pentru Moldova. Eu nu exclud faptul că au fost falsificate certificatele, deși ele au șase niveluri de protecție”, a spus interlocutorul.

Sol fertil pentru export fals

„Rosselhoznadzor” a oferit dreptul de export al merilor din Moldova întreprinderilor din stînga Nistrului, numind doar raioanele – Slobozia, Camenca etc. Desigur, au apărut multe firme care, chipurile, sînt înregistrate acolo, iar problemele existente în prezent cu livrarea merelor în Rusia sînt legate anume de aceste firme, deoarece ANSA nu are dreptul să inspecteze întreprinderile din stînga Nistrului.

De aceea, încă în 2013, printr-un ordin al Agenției, toți producătorii din stînga Nistrului au fost direcționați spre subdiviziunile respective ale ANSA de pe malul drept al Nistrului. De exemplu, raionul Rîbnița a intrat în competența subdiviziunii agenției de la Rezina, Dubăsari – de la Criuleni etc. Potrivit șefului ANSA, inițial, lucrul mergea bine. Producătorii de produse fitotehnice din raioanele din stînga Nistrului au început să respecte normele fitosanitare. Însă ulterior partea rusă a selectat companiile ce nu erau producători, de aceea, nu era în puterile noastre să excludem cazurile de import ilegal al producției în Rusia.

„Noi dorim să propunem părții ruse să construim împreună un sistem de activitate prin care noi am putea garanta și respecta sută la sută cerințele rușilor. Însă și partea rusă trebuie să țină cont de faptul că noi nu putem controla companiile de pe malul stîng al Nistrului, deoarece inspectorilor noștri li se interzice accesul la aceste întreprinderi”, a menționat Gaberi.

Cum se construiesc relațiile cu Rusia

Presa a comunicat că „Rosselhoznadzor” s-a adresat de două ori de la începutul anului către partea moldovenească cu solicitarea de a i se oferi informația privind volumul producției brute și a exportului în Rusia a producției aflate în carantină, precum și cu rugămintea de a examina posibilitatea vizitei specialiștilor ruși în Moldova. Însă, în pofida faptului că noi avem nevoie de piața rusă, aceste solicitări au fost ignorate. Cum e posibil așa ceva? Întreprinzătorii sînt nedumeriți.

„Cînd am preluat funcția de director al ANSA, în prima zi am expediat la „Rosselhoznadzor” datele solicitate și invitația de a veni în Moldova, relatează Gheorghe Gaberi. Iar pe viitor, dacă partea rusă va susține propunerea noastră, noi sîntem dispuși să oferim informații inclusiv chiar și pînă la ultimul potențial furnizor – cîte mere, prune sau alte produse are, deoarece inspectorii noștri urmăresc recolta pe parcursul întregii perioade de vegetație. Și noi putem oferi date exacte inclusiv conform prognozelor recoltei. Eu cred că vom restabili controlul și asupra certificatelor eliberate. Trebuie creat un depozitar al certificatelor în formă electronică, pentru ca fiecare document să fie scanat. Sîntem dispuși chiar să oferim structurilor fitosanitare ruse dreptul de a verifica online dacă documentul a fost eliberat. Sau putem scana și trimite toate certificatele pe o adresă electronică a serviciilor fitosanitare ruse”.

Va reveni oare ANSA sub aripa Ministerului Agriculturii?

Amintim că Agenția a trecut de la Ministerul Agriculturii în subordinea directă a Guvernului, în timp ce reprezentanții PLDM au început să considere că ministrul Bumacov înțelege greșit politica partidului, iar premier pe atunci era vicepreședintele PLDM Iurie Leancă.

„Eu nu am fost de acord ca Agenția să plece din subordinea Ministerului, deoarece văd această structură ca pe una strict profesionistă, susține Gheorghe Gaberi. Cu cît mai mică va fi influența factorului politic asupra activității ei, cu atît mai bine ea și-ar putea îndeplini funcțiile directe, deoarece aceasta necesită timp. Iar, din cauza că ANSA se află în subordinea directă a Guvernului, conducerea Agenției este schimbată la fel de frecvent, împreună cu miniștrii.

Acest fapt a avut un impact negativ asupra activității Agenției. Pentru comparație: la propunerea Delegației UE în Moldova, la noi a fost numit consultant directorul Agenției Veterinare Letone, Zenonas Stanevicius, care a condus această instituție timp de 25 de ani. Totodată, trebuie separate competențele de inițiativă legislativă și de elaborare a politicilor și ale implementării acestora.

La trecerea ANSA din subordinea Ministerului Agriculturii în cea a Guvernului, urmau a fi introduse modificări în peste 50 de acte legislative. Pînă în prezent, nu toate au fost operate. Astăzi, cînd UE ne înaintează cerințe dure privind îndeplinirea obligațiilor noastre în cadrul Acordului de liber schimb și cînd avem mari probleme cu Rusia, în special la exportul producției fitotehnice, eu nu văd necesitatea de a muta agenția încolo-încoace. Cu atît mai mult cu cît Guvernul intenționează să se ocupe de reforma organelor publice centrale și atunci va fi adoptată decizia privind locul acestei agenții. Sarcina noastră de bază acum este să transformăm ANSA într-un organ funcțional, în care au încredere partenerii noștri”.

De ce exportul Moldovei este slab

Potrivit lui Gheorghe Gaberi, toate problemele existente la ANSA, menționate în interviul acordat portalului NOI.md http://www.noi.md/ru/news_id/58135, acum un an (după ce a plecat din funcția de ministru adjunct al agriculturii), se află la același nivel. Soluționarea problemelor principale ce determină calitatea serviciilor agenției, din păcate, nu s-a mișcat din loc.

Amintim că una dintre sarcinile principale era crearea unei rețele de laboratoare acreditate. Acest lucru este necesar pentru ca întreprinderile moldovenești să-și poată certifica producția în cadrul autocontrolului și să o exporte în UE și alte țări ale lumii.

Însă pînă în prezent, rețeaua de laboratoare acreditate cu metode acreditate de testare nu există, în pofida faptului că aceasta constituie o obligație a Moldovei în cadrul Acordului de asociere cu UE. Apropo, aceasta este una dintre motivele pentru care Moldova are o listă atît de mică a produselor de export.

„La noi a fost construită o structură corectă a rețelei de laboratoare pentru sănătatea animalelor și securității produselor de origine animalieră – CRDV (un laborator central și două regionale – la Dondușeni și Cahul). Acestea se află în subordinea Agenției. În domeniul sănătății plantelor și siguranței produselor fitotehnice există cîteva laboratoare, al căror fondator este Ministerul Agriculturii. Cînd se crea ANSA, aceste laboratoare nu au fost transmise. Laboratoarele trebuie să fie mîna dreaptă a Agenției. Însă nu aceasta e problema, ci faptul că aceste laboratoare sînt amplasate în spații ce nu corespund cerințelor”, susține Gaberi.

Chiar de la începutul activității Agenției a fost aprobată strategia de dezvoltare a bazei de laboratoare, ce presupunea crearea pentru producția fitotehnică, după analogia CRDV, un laborator central la Chișinău și două zonale – la Bălți și Cahul. Banca Mondială era gata să finanțeze acest proiect. În 2013, au fost proiectate laboratoarele zonale, însă au trecut doi ani, iar la Cahul nici nu a fost obținută autorizarea de reconstrucție a clădirilor vechi și construcția altora noi, deși în 2015, noile laboratoare trebuiau deja să funcționeze. Adică, ni s-au dat bani, iar noi nici măcar nu am putut cheltui acești bani cu cap pentru soluționarea acestei probleme de importanță vitală. În iunie, urmează să sosească o inspecție de la Bruxelles, iar prima întrebare va fi – de ce nu există acreditare? Acreditarea internațională a CRDV, de asemenea, a expirat. În prezent avem doar laboratoare pentru produsele alcoolice.

ANSA nu are dreptul să inspecteze

Nici Agenția nu e pregătiră de procedura de acreditare (activitatea de inspectare, de asemenea, este supusă acestei proceduri). În 2013, Guvernul a semnat cu Ministerul Economiei al Germaniei un acord de asistență tehnică, în baza căruia se preconiza alocarea a 2 milioane de euro pentru sistemul de siguranță a alimentelor din Moldova. În special, Institutul de Creditare din Germania trebuia să acrediteze ANSA și laboratorul CRDV. Însă, odată cu plecarea lui Gaberi, proiectul inițiat a fost stopat, iar în 2015 a fost reluat.

ANSA trebuie acreditată nu doar pentru standardele ISO 17020, dar și pentru GOST-urile din Rusia, pentru a cîștiga încrederea partenerilor ruși. Așa au făcut alte țări.

„Cînd am discutat problema acreditării cu nemții, eu am propus să facem acest lucru timp de un an, însă specialistul în acreditare din Germania a spus că nu e posibil. Dar în doi ani? Șeful de direcție din cadrul Ministerului Economiei din Germania a întrebat de ce ne grăbim. Dar noi am pierdut piața Rusiei în timpul embargoului. De regulă, procedura de acreditare durează cinci ani, iar noi deja am pierdut doi ani. Noi trebuie să creăm, în primul rînd, o structură normală, care să includă laboratoare moderne și personal instruit, sisteme informaționale implementate în subdiviziunile teritoriale, sistemele de livrare a mostrelor din orice punct al țării la laboratorul central, posibilitatea de a transmite informație codificată etc.

Din fericire, noi încă nu am fost implicați în litigii serioase de arbitraj cu partenerii de afaceri din Moldova și de peste hotare, însă, dacă acestea vor apărea, atunci toate documentele noastre oficiale ar putea să nu fie recunoscute, deoarece structura noastră nu a obținut acreditare, cu atît mai mult internațională. În această direcție, la fel va trebui să începem, poate chiar de la un nivel mai jos decît a fost pe timpul meu anterior, deoarece unii oameni care se ocupau cu pregătirea acreditării au demisionat”, consideră interlocutorul.

În opinia lui, activitatea Agenției legată de inspectare o plasează din start în conflict cu mediul de afaceri. Însă ANSA trebuie să ajute întreprinderilor, mai ales celor mici și mijlocii, să cunoască toate cerințele înaintate față de producția corespunzătoare pe piețele potențiale. Și doar după aceasta să preia funcțiile de inspectare.

Ce e de făcut în aceste condiții

„Pînă la sfîrșitul săptămînii, vom pregăti lista testelor ce urmează să le trecem, apoi vom lua o decizie, în funcție de volumul cercetărilor. Are sens să procurăm utilajul, pentru că nu avem bani sau să alegem cele mai importante teste și să încercăm să utilăm pentru acestea laboratoarele și să desfășurăm acreditarea în baza acestor metode?

E foarte important să utilizăm capacitățile laboratoarelor existente pentru cercetările științifice și alte instituții de ramură. Iar pentru controlul de stat, poate e mai avantajos să beneficiem de serviciile laboratoarelor acreditate din Europa, deoarece controlul de stat al unor categorii de produse la noi uneori constă din 20-30 de probe pe an. Toate laboratoarele de sănătate a plantelor urmează a fi transmise în subordinea Agenției, așa ca în toată lumea (este nevoie de o hotărîre de guvern). La Chișinău urmează a fi construit un laborator de sănătate a plantelor și de siguranță a produselor fitotehnice.

O altă sarcină importantă este asigurarea controlului total al importului la frontieră, pentru că importatorii vin cu pretenții justificate privind dublul și triplul control. În toată lumea, controlul total al importului produselor alimentare este efectuat la frontieră. În 2013, noi am proiectat un punct modern de control al animalelor vii la Giurgiulești (în port – e comod pentru exportul în țările arabe) și la Leușeni, deoarece pe teritoriul României există un punct similar de control, la Albița. Construcția punctelor de control fitosanitar și veterinar a început la frontiera cu Ucraina – la Tudora și Criva, însă aceasta s-a tergiversat nejustificat.

La ANSA au fost reduse funcțiile persoanelor care se ocupau de gospodărie în cadrul Direcției logistică. Iar noi avem 340 de mașini cu șoferi. Cum să controlăm toate acestea? Pentru asigurarea unei funcționări normale a acestei gospodării sînt necesari specialiști cu experiență în domeniul finanțelor, construcției (există cel puțin 10 șantiere) etc.

Avem un mare deficit de cadre. În una dintre direcții, din 11 locuri, jumătate sînt vacante. Cînd a fost creată Agenția, în 2013, a fost organizat un concurs pentru multe funcții. În prezent, în localitățile rurale, dar și la nivel de raioane au rămas puțini specialiști cu studii superioare”, a enumerat problemele Gheorghe Gaberi.

Pe 17 martie, la Agenție este preconizată o întrevedere cu toți donatorii. Surse din cadrul Delegației UE în Moldova au declarat că timp de doi ani ei nu au avut cu cine lucra la ANSA. Între timp, Delegația UE are un plan de acordare a unei asistențe pentru Moldova, inclusiv în domeniul siguranței alimentelor (pentru utilarea laboratoarelor, a Agenției, pentru pregătirea personalului și acordarea serviciilor de consultanță).