Economia moldovenească: un asemenea nivel de consum nu există nici măcar în SUA

Foto: ipn.md

Anghelina Taran

Forumul de afaceri „Republica Moldova într-un nou context regional”, desfăşurat recent la Chişinău, a fost interesant prin unele declaraţii şi concluzii politice şi economice surprinzătoare. Politicul a fost observat de către toţi, iar economia – nu. Ce au vorbit totuşi experţii despre economia moldovenească?

Privire din afară

Administratorul fondului de investiţii şi membrul consiliului de experţi al marii asociaţii de business din FR „Delovaia Rossia” Vladislav Jukovski a menţionat particularităţile economiei moldoveneşti într-o manieră diferită de cea a funcţionarilor noştri:

- Este o economie mică de tip regional: PIB-ul de $6,5 miliarde – în comparaţie cu economia mondială, este, practic, nimic, adică aproape 0,01% din PIB-ul mondial. De aceea, pe de o parte, acest lucru determină unele avantaje, dar şi restricţii, în special asupra capacităţii de plată internă şi asupra posibilităţii construcţiei unor lanţuri ale valorii adăugate pe verticală şi pe orizontală în cadrul economiei. Adică problemele integrării, cooperării şi interacţiunii cu alte macroregiuni sînt ca niciodată actuale, fie în UE, fie în Orientul Apropiat, fie în Rusia. De aceea multivectorialitatea, desigur, este necesară.

Moldova a reuşit să atragă investiţii de aproape $3,5 miliarde, adică, raportat la mărimea economiei, aceasta este destul de mult – mai mult de jumătate din PIB, iar pe de altă parte, există un potenţial colosal. Norma capitalului în ţara voastră este de aproximativ 15-16%, fapt ce deschide mari perspective pentru economia Moldovei. De aceea, în următorii cinci ani, este nevoie de atragerea capitalului în investiţii străine de 1,5-2 ori mai mare. Însă pentru aceasta trebuie create cerinţele şi condiţiile necesare.

Moldova face parte din primele 8-10 ţări după cheltuielile pentru sănătate (12% din PIB) şi învăţămînt (8-10% din PIB). Acest nivel şi-l pot permite puţine ţări. Totodată, după durata vieţii – 70 de ani, Moldova ocupă locul 142 în lume. După mortalitatea infantilă şi maternă – locurile 120 şi, respectiv, 130. De aceea, sistemul de schimbare a instituţiilor, sporirea calităţii serviciilor publice prestate este una dintre cele mai necesare.

Este inutil să vorbim că economia se va dezvolta calitativ, să devină mai productivă şi competitivă, în situaţia cînd pentru cercetări şi invenţii Moldova cheltuieşte mai puţin de 0,35% din PIB. UE, la care Moldova doreşte să adere, cheltuiește în acest scop de la 2% pînă la 3% din PIB, fapt ce asigură o dezvoltare tehnologică colosală, Rusia – 1%.

Avem cu ce ne „mîndri”

Unul dinte motivele pentru mîndrie în ţara noastră, în opinia lui Jukovski, este nivelul destul de căzut al diferenţierii, polarizării societăţi în Moldova. Coeficientul Gini la noi este de 0,28 (cu cît e mai aproape de 1, cu atît e mai mare polarizarea societăţii), ceea ce, în principiu, nu e rău, deoarece nu există o prăpastie atît de adîncă între cei extrem de bogaţi şi cei extrem de săraci.

Însă acest fapt este compensat printr-un nivel foarte jos de viaţă (salariul mediu de $250). Pe de altă parte, acest fapt este un avantaj concurenţial, mai ales după deprecierea valutei naţionale. Însă acesta încă trebuie valorificat. Precum arată experienţa Rusiei, e uşor să reduci valoarea valutei naţionale, însă e greu să deduci ulterior anumite avantaje.

De asemenea, expertul a menţionat structura PIB-ului nostru. Un asemenea nivel înalt de consum ca în Moldova nu există nici în SUA! Adică consumul constituie aproape 87% din PIB, iar acest nivel nu şi-l pot permite nici chiar SUA şi alte ţări dezvoltate. Totodată, investiţiile proprii constituie doar 15% - un nivel foarte jos şi inadecvat.

Moldova – zonă de tranzit

- Moldova trebuie să se prezinte în cîteva ipostaze – ca zonă de tranzit între regiunile Asiei şi Europei; Rusiei, Europei şi Orientului Apropiat – spune Vladislav Jukovski. Pe de altă parte, desigur, este necesară o integrare mai raţională în sistemul divizării internaţionale a muncii, deoarece economia mondială este saturată şi globalizată şi consumul în toată lumea e în criză, de aceea acesta nu mai poate fi extins.

Cînd pieţele de desfacere sînt limitate, este important să fie construite relaţii orizontale eficiente la maximum, cu cheltuieli minime, cu alte regiuni, inclusiv în Europa Centrală şi de Est, dar şi cu Rusia.

Cea mai dificilă sarcină este integrarea corectă în aceste structuri globale, menţinînd, totodată, interesele naţionale şi aprofundarea procesării propriei materii prime în ţară. Ținînd cont că $4 miliarde constituie importul, iar $2 miliarde – exportul, iar întreaga economie este de $6,5 miliarde, acest fapt comportă în realitate nişte riscuri foarte mari.

Iar pe de altă parte creează un motiv serios pentru întrebarea – ce produse şi servicii de import le-am putea substitui? Acest fapt ar contribui la sporirea încasărilor la buget, la creşterea valorii adăugate şi a numărului locurilor de muncă. Dar avem oare o strategie economică pe termen lung pentru aceasta? Precum arată practica majorităţii ţărilor CSI, totul rezidă în faptul că antreprenorii nu înţeleg ce vrea statul, care sînt strategiile şi liniile generale. De regulă, o anumită hotărîre este adoptată în funcţie de conjunctura economică externă.

Economia moldovenească, fiind una de tip regional, putea în condiţiile globalizării să joace rolul unui model de outsourcing. Economia mondială consumă tot mai multe resurse. Iar în acest caz, prestarea unor servicii de calitate în domeniul IT este necesară. Se spune că specialiştii moldoveni în IT, de rînd cu cei din Belarus şi Ucraina, sînt cei mai buni din Europa de Est. Este una dintre direcţiile în care trebuie să ne mişcăm.

În spatele integrării europene concurenţa nu se vede

Expertul rus a atras atenţia asupra faptului că toţi funcţionarii locali şi europeni vorbesc că Moldova trebuie să se mişte spre Occident. Însă, vorbind despre integrarea europeană, ei nu văd o concurenţă în afaceri.

- Nimeni nu aşteaptă businessul moldovenesc cu braţele deschise, nici în Rusia, nici în Europa. De aceea, declarînd că trebuie să cooperaţi cu Occidentul sau cu Estul, trebuie să înţelegeţi că toţi întreprinzătorii sînt nişte egoişti, care cooperează în propriile interese.

Este vorba despre crearea unor condiţii avantajoase pentru integrare şi atragerea capitalului, dar nu de transformare în piaţă de desfacere pentru un anumit produs, fapt ce se întîmplă în multe ţări ale Europei de Est şi care a devenit problema de bază.

În Moldova valoarea adăugată la un angajat din agricultură, care este una dintre locomotivele economiei ţării şi una dintre principalele poziţii la export, potrivit BM, constituie aproximativ $2,5 mii. Concurenţii voştri din Spania creează valoare adăugată de $45-50 mii per angajat, iar Norvegia – circa $70 mii. În medie, în ţările europene acest indicator este de 20 de ori mai mare decît în Moldova.

De aceea, pe de o parte, planurile de a se mişca spre Occident sînt clare, dar, pe de alta, concurenţa globală nu a fost anulată de nimeni. Dacă mediul de afaceri din Moldova este prost structurat, prost pregătit, este necompetitiv, nu se poate uni, nu doreşte să se consolideze, atunci nici Europa, nici China, nici America nu-i va ajuta.

Afacerile cu Rusia

Deoarece cea mai mare parte a producţiei moldoveneşti este orientată spre piaţa rusă, pentru noi e important să ştim pe ce putem conta acolo.

Potrivit lui Jukovski, Rusia, timp de cinci trimestre la rînd, se află în cea mai lungă recesiune economică din ultimii 20 de ani, însă, totodată, nu şi cea mai profundă. Deocamdată, comunitatea de afaceri nu vede fundul prăpastiei.

- Businessul din Moldova are o anumită şansă de a lupta pentru piaţa rusă, 145 de milioane de oameni şi o economie de $1,3 trilioane este o bucată mare, iar nivelul de saturaţie a pieţei noastre cu mărfuri şi servicii nu este atît de înalt. De aceea, există nişe, iar capacitatea de plată încă rămîne la acelaşi nivel. Lupta pentru această bucată de piaţă, desigur, există. E altceva în ce măsură sînteţi gata să luptaţi pentru această bucată?

Însă trebuie să ţinem cont că această criză structurală de sistem în care am ajuns nu este dictată de petrol. Nouă nu ne va ajuta creşterea preţurilor la petrol nici pînă la $60, nici pînă la $110 pentru un baril. Mai mult, noi vom fi martorii scăderii puterii de cumpărare, iar în anii următori, rubla va cădea.

În Moldova, dacă vor fi create condiţii fiscale, administrative şi regulatorii pentru afaceri, atunci ar fi soluţionată problema modernizării şi sporirii capitalului în economie. În ultimii opt ani, din Rusia au fost scoase peste $640 de miliarde – aproximativ 100 de economii ale Moldovei. Dacă cel puţin a zecea sau a cincizecea parte din aceşti bani s-ar fi concentrat în Moldova, atunci acest fapt ar fi fost catalizatorul dezvoltării economice, investiţionale şi tehnologice a ţării.

Din Rusia, anual, se scurg cîte $50-130 miliarde (în 2015 г. - $53 miliarde). Din China şi ţările din Asia, în ultimii ani s-au scurs peste $1 trilion – de două ori mai multe decît pe timpul crizei din 2008. Şi faptul că nu sîntem capabili să cream reguli clare de joc şi puncte de creştere în ţările noastre este problema ineficienţei noastre, a concluzionat Vladislav Jukovski.

În context regional Moldova nu e subiect, ci obiect

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Companiilor Private din Domeniul TIC, Veaceslav Cunev, consideră că, deşi forumul se numeşte „Republica Moldova în context regional”, în realitate, problema Moldovei trebuie examinată în plan global. Deoarece, în context regional noi, din păcate, nu sîntem subiecţi, ci obiecte şi poziţia noastră nu are un impact major în context regional, iar în context global noi avem mai multe oportunităţi, ce implică şi mai multe pericole.

Se are în vedere faptul discutat la Davos în ianuarie curent, unde a fost anunţată a patra revoluţie industrială, ce va dura aproape 10 ani şi va schimba în mod cardinal această lume. Datorită acestui fapt, se deschid un şir de oportunităţi , inclusiv pentru asemenea ţări mici, precum este Moldova.

- Acum se pune întrebarea – cine va fi primul şi va constitui acea platformă de testare, unde vor fi dezvoltate aceste tehnologii, spune Kunev. Adică pentru noi a apărut posibilitatea de a intra în acest jos şi de a fi lider printre cei care vor încerca să implementeze aceste inovaţii. Poate sună ridicol şi prea încrezut, însă analiza a demonstrat că Moldova în prezent deţine condiţii excelente pentru a se plasa în topul acestei mişcări. Restricţia e una – în minţile noastre. Însă astfel noi putem păşi peste cîteva trepte de dezvoltare.

Este necesar ca businessul şi statul să discute problema unde şi cum intenţionăm să mergem mai departe şi ce jocuri să jucăm. Noi, în general, am discutat ce a fost la Davos, gîndim noi oare în acele categorii sau nu? Din păcate, nici mediul de afaceri, nici Guvernul nu gîndeşte în acest mod, iar noi ratăm această oportunitate.
Moldova a ratat toate avantajele concurenţiale pe care le avea din 1991. Noi am pierdut, practic, toate pieţele. Ne aflăm în condiţiile unei concurenţe extrem de dure şi nu ne va ajuta nimeni. În cel mai bun caz, ni se vor oferi bani pentru o existenţă confortabilă, însă nimeni nu va construi fericirea în această ţară. De aceea, noi trebuie să ne gîndim la acest lucru.

Viteza e totul!

În opinia lui Cunev, momentele-cheie ale celei de-a patrulea revoluţii tehnologice este viteza – a modificărilor, a adoptării deciziilor.

Acum o lună, în Moldova au venit investitori care doreau să se întîlnească cu conducătorii unui şir de bănci moldoveneşti, pentru a le propune idei legate de dezvoltarea domeniului financiar şi tehnic. Cînd au auzit că trebuie să se gîndească o lună-două, ei au spus: „La revedere, noi nu avem atîta timp. Decizia trebuie adoptată timp de o săptămînă, iar încă peste o săptămînă noi trebuie să începem activitatea. Dacă durează, atunci pe noi nu ne interesează”.

Noi trebuie să avem o agendă ambiţioasă

O altă problemă constă în faptul că tinerii doresc să plece din această ţară.

- Despre ce afaceri putem vorbi, dacă 60% dintre tineri ce deţin o specialitate competitivă (în domeniul IT) vor să plece, deoarece nu văd perspective în această ţară. Ei nu înţeleg ce vor face. Dacă nu vom oferi o anumită provocare, nu le vom spune că intenţionăm să transformăm ţara în altă ţară, noi nu vom avea şanse, iar ei tot vor pleca. Iar investiţiile în educaţie doar vor accelera acest proces.

Adică noi trebuie să le oferim o agendă ambiţioasă. Cînd le-am povestit despre aceste idei şi i-am întrebat: „Sînteţi gata să investiţi un an-doi din viaţă?”, ei au răspuns: „Da”. Dacă le oferiţi ceva pentru care merită să investească în această ţară, atunci ei vor face”, e convins Veaceslav Cunev.

De-ar fi contribuabil, că încălcarea oricînd se găseşte

Cît de comod este să desfăşori o afacere în ţară – este o întrebare-cheie. Cînd investitorii în domeniul IT au venit în aprilie la un forum şi ne povesteau despre relaţiile cu autorităţile noastre, ei şi-au făcut concluzia că nu vor mai veni în Moldova.
Potrivit lui Cunev, atitudinea statului faţă de mediul de afaceri în Moldova poartă un caracter punitiv. Ce contează cu cîte verificări sînt mai puţine, dacă o singură verificare a serviciului fiscal conduce la distrugerea afacerii. Există multe exemple de acest fel. Dacă însă inspectorul fiscal a depistat o încălcare de 1 leu, dar nu a aplicat pedeapsa maximă, atunci el poate fi întrebat de ce nu a făcut acest lucru şi poate fi suspectat de corupţie.

Dacă nu vom schimba această abordare, niciun fel de investiţii nu vor fi în Moldova. Se spune că pentru domeniul IT au existat multe facilităţi, însă o parte dintre companii nu le-au valorificat. Companiile străine spun că în legile moldoveneşti este scris că, dacă pe parcursul acţiunii facilităţilor vor fi depistate încălcări măcar de 1 leu, atunci ei vor trebui să achite tot ce au economisit, plus o amendă de 100%. Să depistezi o încălcare nu e atît de greu. Mai simplu e să nu beneficiezi de facilităţi.

În art. 244 din Codul penal se spune că, dacă sînteţi suspectat de evaziune fiscală, riscaţi dosar penal. Adică dreptul vostru legal de a vă minimiza impozitele, în cadrul CP poate fi calificat drept evaziune fiscală. La procuratură există foarte multe dosare cu această formulare.

Cum să atragi investiţii în aceste condiţii? Aceste probleme trebuie discutate cît mai urgent cu Guvernul şi situaţia trebuie schimbată. Noi putem avea un sistem fiscal bun, legi corecte, dar nu e atît de straşnic faptul, cît interpretarea lui. Noi trebuie să o excludem nu în folosul contribuabilului.

Autorităţile încearcă …

Vicepremierul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a declarat de la tribuna forumului că deja se întreprind un şir de măsuri pentru facilitarea afacerilor, inclusiv simplificarea administrării vamale, se stabileşte o reducere a poverii fiscale asupra businessului.

- Noi stabilim reguli clare de joc pentru mediul de afaceri. Începînd cu acest an, sînt elaborate redacţii noi ale Codului fiscal şi celui vamal. Creăm oportunităţi pentru investiţii, datorită potenţialului zonelor economice libere, unde cifra de afaceri în ultimii ani a ajuns la miliarde de lei, şi a parcurilor industriale. Acestea constituie o rezervă pentru creşterea economică. Dezvoltăm infrastructura, inclusiv pentru IT, creăm posibilităţi pentru integrarea economiei noastre la nivel regional sau mondial.

Sîntem convinşi că, pînă la finele anului 2016, vom restabili încrederea partenerilor, atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional, precum şi relaţiile cu FMI. În ultimul timp, încercăm să stabilim un dialog permanent cu asociaţiile de business pentru un dialog transparent şi deschis, pentru a determina problemele şi soluţiile necesare pentru mediul de afaceri. Statul nu trebuie să creeze bariere pentru business, a declarat Octavian Calmîc.

Premierul Pavel Filip a comunicat că Guvernul tinde să soluţioneze trei probleme – dezvoltarea afacerilor şi contribuirea la dezvoltarea economică a ţării; crearea condiţiilor bune şi confortabile pentru cetăţeni; majorarea acumulărilor la buget pentru soluţionarea problemelor sociale.

Şi promit …

Aflat mult timp în umbră, vicepreşedintele PDM şi fondatorul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a organizat acest forum, Vlad Plahotniuc, în discursul său a amintit despre faptul că există o majoritate politică stabilă şi un guvern capabil să abordeze serios soluţionarea problemelor.

„Noi ne ocupăm cu sistarea abuzurilor din partea organelor de control, deoarece întreprinzătorii se sufocă din cauza controalelor nejustificate, corupţiei şi presiunii. Trebuie să schimbăm mentalitatea funcţionarilor, care îi privesc pe toţi antreprenorii ca pe nişte potenţiali infractori. Această abordare i-a descurajat mulţi potenţiali investitori. Guvernul trebuie să vină cu o procedură simplă şi clară de control”.

Un alt citat de-al lui Plahotniuc: „Eu îmi asum responsabilitatea naţională să susţin stabilitatea şi echilibrul politic în ţară, care este foarte important pentru buna funcţionare a instituţiilor, reforma lor şi dezvoltarea sănătoasă a mediului de afaceri”, care a fost imediat tirajată şi comentată activ.

Însă oamenii au obosit atît de tare în ultimii ani de jocurile politice la nivel înalt, care conduc la noi şi noi furturi a ceea ce încă nu a fost furat, că lor le este indiferent cine şi ce a declarat. Important este să faceţi ceva ca să putem trăi normal în Moldova, ca oamenii să nu plece de aici şi să-şi lege viitorul de această ţară. Iar pentru asta trebuie doar să nu fie împiedicaţi să trăiască şi să lucreze.