„Tănase și Chirtoacă împotriva Moldovei” sau șapte ani cu dublă cetățenie

Foto: noi.md

Victor Surugiu

Cu șapte ani în urmă, Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) a decis că Legea privind interzicerea dublei cetățenii pentru funcționari corespunde Constituției. Judecătorii și-au motivat hotărîrea prin riscurile sporite de subminare a statalității RM și amenințarea securității naționale.

Decizia, anunțată ca definitivă și fără drept de atac, a fost revizuită peste 5 ani de o altă componență a CC, din care fac parte deținătorii de pașapoarte ale Moldovei și României. Contrar Legii privind Curtea Constituțională, acest verdict a apărut în „Monitorul Oficial” abia peste un an și jumătate – în mai 2016. Se pare că membrii CC nu doreau să atragă atenția asupra verdictului lor, iar pentru aceasta există anumite motive.

Sau al doilea pașaport, sau funcția

Cîți cetățeni sînt în prezent în Moldova cu 2-3 pașapoarte putem doar presupune. Nicio structură de stat nu ține evidența lor, iar cetățenii nu întotdeauna anunță despre acest lucru. Deseori, chiar și funcționarii moldoveni, trecînd frontiera, scot pașaportul altui stat.

Potrivit datelor neoficiale, cea mai mare parte a populației Moldovei mai deține cetățenia României, Rusiei, Ucrainei, Bulgariei, Israelului sau altor țări. Cît privește actuala elită politică din Moldova, în prezent circa 70-80% dintre reprezentanții ei, de rînd cu cetățenia moldovenească, dețin și cetățenia română.

Cetățenia multiplă la nivel oficial este permisă în Moldova din 2002. Totodată, în decembrie 2007, a fost adoptată o lege care limita alegerea cetățenilor cu două sau mai multe pașapoarte în funcții publice. Inițial, interdicția era valabilă pentru toți funcționarii de stat.

Ulterior a fost revizuit în favoarea unei formulări mai blînde, potrivit căreia, dubla cetățenie nu putea fi deținută doar de persoanele care au acces la secretul de stat. Astfel, legea a fost adoptată pentru o categorie îngustă de funcționari și persoane cu funcții de demnitate publică, care trebuiau să decidă interesele cărui stat să le apere.

Legea a intrat în vigoare în mai 2008. Restricțiile se refereau la funcțiile de președinte al RM, miniștri, deputați, judecători, polițiști, angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, membrilor Comisiei Electorale Centrale, Curții de Conturi etc. Funcționarii care ascundeau a doua cetățenie riscau să fie demiși. Totodată, noua lege nu a putut constitui un motiv pentru eliberarea din funcție a angajaților cu două pașapoarte care deja lucrau.

Pentru deputații din Parlament a fost stabilită o formulă aparte, preluată din experiența Lituaniei, conform căreia deținătorii cetățeniei duble puteau participa la alegeri, însă în cazul obținerii victoriei trebuiau să renunțe sau la a doua cetățenie, sau la mandatul de deputat.

Deși în Moldova cetățenia multiplă este permisă prin lege, interdicția pentru funcționarii cu funcții de demnitate publică a fost introdusă în legătură cu faptul că cei care dețineau al doilea pașaport au angajamente politice și juridice față de altă țară, iar acest fapt ar putea genera conflicte de interese în cadrul exercitării funcției în Moldova.

Noi vedem o mulțime de exemple cînd membrii Curții Constituționale, miniștrii din partea Partidului Liberal, primarul capitalei (oferă companiilor românești cele mai mari proiecte de infrastructură din Chișinău) adoptă decizii în favoarea țării vecine. Aceasta denotă faptul că în condițiile Moldovei, cînd România nu-și ascunde interesul de lichidare a țării noastre, este extrem de nociv să li se permită persoanelor du dublă cetățenie să ocupe funcții de demnitate publică.

„Tănase și Chirtoacă împotriva Moldovei”

Printre principalii inițiatori ai anulării restricțiilor pentru persoanele cu două cetățenii se află Alexandru Tănase și Dorin Chirtoacă, care în acea perioadă reprezentau opoziția. Legea a fost contestată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) în noiembrie 2008. Politicienii care dețineau pașapoarte românești s-au plîns că interdicția le încalcă dreptul de a fi aleși. Ei nu au dorit să aleagă cetățenia și statul cu care se identifică.

Examinînd cauza „Tănase și Chirtoacă împotriva Moldovei”, CEDO a cerut anularea restricțiilor, declarînd că interzicerea pentru persoanele cu dublă cetățenie să dețină mandatul de deputat încalcă dreptul la alegerile libere și se referă în special la parlamentarii din opoziție. Însă Guvernul nu a fost de acord cu verdictul și a făcut uz de procedura de atac.

Cu șapte ani în urmă, în luna mai 2009, CC a recunoscut unanim drept constituționale normele ce le interzic persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică să dețină dublă cetățenie. Hotărîrea CC a intrat în vigoare din ziua adoptării, a fost declarată definitivă și irevocabilă. Interpelarea a parvenit din partea lui Vlad Filat, care în acea perioadă era deputat în parlament.

Hotărîrea CC a intrat în vigoare din ziua adoptării. „La adoptarea hotărîrii s-a ținut cont de practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, existente la acel moment, explică poziția Curții Constituționale președintele de atunci a CC Dumitru Pulbere. În documentul adoptat ne-am străduit să le dăm de înțeles structurilor europene că Republica Moldova respectă toate documentele internaționale la care este parte. Orice stat suveran și independent are dreptul să stabilească și să înainteze anumite condiții în raport cu cetățenii săi, indiferent de statutul acestora, fie deputat, judecător sau cetățean de rînd”.

În pofida acestui verdict, în 2009, Parlamentul, în care majoritatea a trecut de partea Alianței pentru Integrare Europeană, le-a permis funcționarilor moldoveni să aibă cîteva pașapoarte. În special, în funcția de deputat al PLDM Alexandru Tănase a devenit unul dintre inițiatorii modificărilor la legislație, ce anulau interdicțiile pentru membrii Guvernului cu dublă cetățenie.

La scurt timp după aceasta, el a obținut postul de ministru al justiției și a expediat un demers la CC, în care a chemat instanța să revizuiască decizia în această problemă. Curtea Constituțională i-a refuzat lui Tănase, invocînd prevederea legii prin care revizuirea hotărîrilor CC este posibilă doar la propria inițiativă.

Ulterior, componența Curții Constituționale s-a schimbat, iar majoritatea a trecut la judecătorii care, în afara pașaportului moldovenesc, dețineau și pașaport românesc. Cinci din șase judecători au dublă cetățenie. CC în noua componență a revenit la acest subiect în decembrie 2014, reexaminînd hotărîrea de acum cinci ani și anulînd definitiv restricțiile legate de cetățenia multiplă.

Însă procedura de publicare a verdictului a fost încălcată semnificativ. Textul oficial al hotărîrii a fost publicat conform procedurii stabilite abia în mai 2016. În timp ce articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională spune că hotărîrile și încheierile CC sînt publicate în „Monitorul Oficial” în termen de 10 zile de la data adoptării.

Experții constată că membrii Curții Constituționale nu au dorit să atragă atenția asupra verdictului lor. Hotărîrea CC din 2009 a fost argumentată clar și se baza pe prevederi constituționale. În timp ce hotărîrea CC din 2014, în special, conține trimiteri la verdictul CEDO, care este bazat pe materialele anului 2008 și care în prezent și-a pierdut parțial actualitatea.

Astfel, judecătorii de la Strasbourg își motivează concluziile prin faptul că restricțiile introduse trebuie justificate și argumentate. Potrivit CEDO, guvernul nu a specificat prin ce se explică temerile și suspiciunile față de loialitatea persoanelor cu cetățenie multiplă. Însă în ultimii ani au apărut numeroase exemple ce demonstrează justețea acestor temeri.

Ce a stabilit Curtea Constituțională

Unul dintre principalele argumente ale CC în 2009 consta în faptul că restricțiile pentru deputați și persoane cu funcții de demnitate publică cu dublă cetățenie, care aveau acces la secretele de stat, urmăreau un scop legitim. Era vorba despre protecția securității naționale și fortificarea statalității Republicii Moldova, în special, în contextul acțiunilor de subminare a acesteia.

Curtea Constituțională a menţionat că cetățeanul RM care deține pașaportul altui stat poartă în fața acestuia obligații constituționale și de alt gen, ce reies din legislația națională. Totodată, în opinia judecătorilor, importanța cetățeniei RM pentru el ca expresie a valorii politico-juridice a legăturii cu Moldova și loialitatea față de ea se reduce semnificativ.

Deținătorul cîtorva cetățenii se poate subordona nu doar cerințelor orînduirii constituționale din Moldova și intereselor poporului ei, dar și ale altui stat. Acest fapt contravine principiilor constituționale ale suveranității de stat, precum și a intereselor securității naționale, nedivulgării informației confidențiale și pune la îndoială supremația Constituției RM.

Potrivit CC, aflarea în funcții cu demnitate publică a persoanelor ce dețin exclusiv cetățenia RM contribuie la educarea patriotismului și conștiinței de drept a populației. Judecătorii subliniază că interdicția a fost introdusă doar pentru persoanele care au acces la secretele de stat. Iar acest fapt este necesar în scopul asigurării independenței politice și economice a statului, integrității teritoriale și suveranității de stat, a orînduirii constituționale, a protecției drepturilor și libertăților cetățenilor Moldovei.

Curtea Constituțională în componența din 2009 a considerat că restricțiile nu încalcă dreptul cetățeanului de a candida la alegeri și de a fi ales, nu anulează exprimarea voinței poporului la alegerea în organul legislativ, nu privează esența și dreptul accesului la serviciul public, ci doar condiționează realizarea dreptului la ocuparea funcției.

În hotărîrea sa, CC a ținut cont de prevederile Convenției Europene privind cetățenia, ale cărui state-membre nu au fost lipsite de dreptul de a stabili pentru funcționarii de stat restricții legate de cetățenia multiplă.

CC a mai menționat că o asemenea abordare a problemei corespunde și practicii CEDO în domeniul drepturilor electorale, din care reiese că „dreptul alegerii” și „dreptul de a participa la alegerile în organul legislativ”, în pofida importanței lor, nu poartă un caracter absolut. Prevederile Procesului verbal nr.1 la Convenția Europeană, recunoscînd aceste drepturi, nu concretizează și nu oferă o interpretare juridică, lăsînd loc pentru introducerea restricțiilor.

Președintele cu trei pașapoarte

De atunci au avut loc multe incidente ce denotă faptul că concluziile CC din 2009 sînt greu de contestat. Anularea interdicției pentru deținătorii cîtorva pașapoarte a deschis calea spre abuzuri și le-au permis funcționarilor cu demnitate publică să promoveze deschis interesele altor țări, chiar și în problemele construcției statului și securității naționale. Totodată, reprezentanții elitei moldovenești au început să promoveze interesele businessului românesc, în multe cazuri, în detrimentul companiilor locale.

Experții în domeniul dreptului constituțional și-au exprimat în repetate rînduri convingerea că Moldova are dreptul să-și stabilească prin lege restricții legate de dubla cetățenie, deoarece acestea sînt determinate de scopurile de importanță constituțională – apărarea suveranității, independenței, bazelor orînduirii constituționale. Din 50 de țări ale Europei, doar în unele state este admisă deținerea a două cetățenii. Dar și în unele state din această categorie există restricții pentru funcționarii publici.

Moldova nu este nici pe departe prima țară care a încercat să reglementeze clar prin lege alegerea la posturile publice exclusiv a cetățenilor statului. Practica judiciară internațională și legislația multor țări prevăd măsuri restrictive în raport cu persoanele care dețin, în afară de cetățenia națională, pașapoartele altor țări.

Nu există o normă internațională recunoscută care interzice sau măcar limitează aplicarea de către stat a principiului de nerecunoaștere a dublei cetățenii. În diferite perioade, în Polonia, Lituania, Letonia și Finlanda, persoanele cu multiple cetățenii participau la alegerile prezidențiale ale țării. În ultimele trei cazuri, acestea au învins, însă după alegeri, ei au renunțat la cetățeniile altor state. În Moldova însă e foarte probabilă situația în care președinte devine o persoană ce deține cetățenia a două, trei sau patru țări.

În hotărîrea CEDO pe marginea cererii lui Alexandru Tănase se menționează că, în cazul existenței anumitor circumstanțe istorice și politice, o anumită implicare în problema cetățeniei multiple ar putea fi justificată. Însă judecătorii constituționali au ignorat acest moment.

CC în actuala ei componență nu putea recunoaște că, la etapa actuală de dezvoltare a statului, pentru protejarea valorilor constituționale, Moldova are nevoie de niște cerințe speciale față de candidații la funcțiile-cheie. Iar acesta este încă un exemplu de conflict de interese în cazul aflării în funcții publice în Moldova, care apare în cazul deținerii celui de-al doilea pașaport și a obligațiilor politice și juridice față de altă țară.