Cum se poate vinde o grădiniţă

Foto: wikimapia.org

Xenia Florea

Deputatul, democratul şi kickboxerul Constantin Ţuţu a propus perfecţionarea mecanismului de dare în arendă sau comercializare a teritoriilor instituţiilor de învăţămînt.

Potrivit proiectului de lege elaborat de el, darea în arendă/gestiune/concesionare/chirie a teritoriului adiacent al instituţiilor de învăţămînt sau scoaterea lor la vînzare/privatizare sînt posibile doar cu avizul pozitiv al administraţiei acestor instituţii de învăţămînt.

În opinia deputatului, acestea vor sista practica potrivit căreia primăriile nu avertizează şcolile şi grădiniţele că o parte din teritoriul lor este dat în arendă, iar drept consecinţă, apar conflicte. Însă, în pofida intenţiilor nobile, unii experţi consideră că modificările lui Constantin Ţuţu deschid noi oportunităţi pentru corupţie şi înstrăinarea ilegală a teritoriilor grădiniţelor şi şcolilor.

Afaceri cu grădiniţe

În 1990, la Chişinău (fără suburbii) funcţionau 197 de grădiniţe. Astăzi sînt doar 160, dintre care doar 157 funcţionează.

În anii 1990, din cauza scăderii natalităţii şi reducerii numărului de preşcolari, o parte dintre grădiniţele din capitală au fost închise, iar o parte au fost date în arendă. Totuşi, această situaţie se atesta nu doar la Chişinău. În 2012, comentînd problema deficitului de locuri în instituţiile preşcolare, primarul Comratului, Nocolai Dudoglo, a explicat această situaţie prin faptul că o grădiniţă a fost oferită carabinierilor, alta a fost vîndută, iar a treia a fost transformată în internat.

Anul trecut, şefa Direcţiei generale educație, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, a caracterizat problema înstrăinării teritoriilor instituţiilor preşcolare în felul următor: „Multe încăperi au fost oferite ambasadelor sau altor structuri, în altele acum sînt cămine, undeva – case individuale. Mai este o problemă – unele încăperi au fost introduse în capitalul statutar al firmelor şi companiilor care activează acolo”.

Pînă în prezent, municipalitatea a reuşit să-şi revendice 11 grădiniţe, ale căror încăperi erau folosite anterior ca şcoli, sau au fost date în arendă agenţilor economici. Totuşi, procesul de lichidare a instituţiilor preşcolare, privatizarea lor sau „muşcarea” teritoriilor lor continuă – cu contribuţia activă a funcţionarilor de la Primărie şi a instituţiilor judiciare.

În decembrie 2015, Centrul Naţional Anticorupţie a înaintat o acuzaţie pe numele fostului viceprimar al Chişinăului Mihai Furtună, care, sfindînd legea, a admis privatizarea imobilului ce aparţinea unei grădiniţe din sectorul Buiucani.

În cadrul anchetei s-a stabilit că printr-o hotărîre a Consiliului municipal din februarie 2004, în baza contractului, unuia dintre locuitorii capitalei, contra plată, dar fără dreptul de privatizare, i-a fost oferită o încăpere în incinta grădiniţei. Însă ulterior, acest cetăţean, a depus o cerere de privatizare, cumpărînd grădiniţa cu doar 66 de mii de lei.

În pofida faptului că hotărîrea CMC prevedea expres condiţiile de acordare a încăperii, viceprimarul Furtună, precum afirmau reprezentanţii CNA, și-a dat şi acordul pentru privatizare, deşi anume el trebuia să asigure controlul asupra supravegherii hotărîrii Consiliului Municipal, deoarece el răspundea în Primărie de gestionarea raţională a patrimoniului capitalei.

Potrivit unor date, în ultimii opt ani, 23 de grădiniţe din Chişinău şi 60 de terenuri adiacente au fost înstrăinate cu eforturile comune ale conducerii primăriei şi a instanţelor judecătoreşti. Din cauza lipsei terenurilor libere în municipiu, terenurile grădiniţelor sînt tentante pentru constructori, care prin intermediul primăriei sau instanţelor judiciare, înstrăinează terenurile sau insistă asupra distrugerii complete a clădirilor instituţiilor preşcolare, apoi construiesc blocuri locative.

Unul din exemple este grădiniţa nr.211, amplasată în zona parcului de la Ciocana. Chiar pe teritoriul acesteia a fost ridicat un bloc locativ.

În 2003, acest teren de pe str. Igor Vieru cu suprafaţa de 0,078 ha, printr-o hotărîre a primăriei capitalei a fost transmis în arendă pe cinci ani, pentru construcţia unui atelier de reparaţie a lifturilor, companiei „Grand Lift”, care avea legătură cu fostul pretor al sectorului Ciocana şi liderul fracţiunii Partidului Liberal în CMC, Ion Galbure. După scandalul din 2008, „Grand Lift” a primit de la primărie autorizaţia pentru construcţia pe acest teren a unui centru de divertisment pentru copii. A fost ridicat fundamentul şi o parte din primul nivel, iar terenul de pe teritoriul grădiniţei a fost privatizat. În iunie 2011, „Grand Lift” a vîndut construcţia nefinisată companiei „Terracasa”, care a obţinut autorizaţie de construcţie pe teritoriul grădiniței, dar deja nu pentru o instituţie pentru copii, ci pentru un bloc locativ cu multe etaje.

Un alt şantier grandios se află acum pe teritoriul grădiniţei nr.129 de pe bulevardul Moscovei, lîngă restaurantul „Plovdiv”. Cîndva aceasta a fost grădiniţă municipală. În 2002, clădirea şi teritoriul ei au fost vîndute unei firme din Cahul. Iar în 2003, proprietarul a încercat să evacueze forţat de acolo copiii şi angajaţii. A urmat o adresare către preşedinte şi mulţi ani de litigii judiciare. Între, timp, grădiniţa era vîndută şi revîndută. În final, aceasta ajuns în proprietatea SRL „Alexus-Plus”, care a solicitat un credit de la „Banca de Economii”, iar în calitate de gaj a depus clădirea grădiniţei nr.120, estimată la 15 268 782 de lei. Deşi la acel moment deja exista hotărîrea instanţei privind retrocedarea grădiniţei în proprietate municipală.

Peste cîţiva ani, în instanţă deja a venit „Banca de Economii”, care a cerut, din cauza nerambursării creditului, confiscarea de la SRL „Alexus-Plus” a clădirii şi patrimoniului grădiniţei nr. 129. În iunie 2013, instanţa a emis o decizie în favoarea reclamantului. Iar în decembrie, executorii judecătoreşti au expediat o scrisoare conducerii grădiniţei, în care cereau ca copiii şi angajaţii să evacueze grădiniţa în termen de 15 zile. În cat contrar, se menţiona în scrisoare, aceasta va fi evacuată forţat.

Procesul în jurul grădiniţei nr. 129 continuă, iar primăria nu manifestă interes în soluţionarea acestei probleme. Între timp, pe teritoriul acestei instituţii preşcolare se desfăşoară construcţia a două blocuri cu 9 etaje, pentru care au fost săpate deja gropile pentru fundament.

Pînă în ziua de azi continuă litigiul și în jurul grădiniței nr.5 de pe str. Bogdan Voievod în sectorul Rîșcani. Încă în 2008, proprietarul acestei instituții preșcolare - SA „Bucuria” – și-a anunțat intenția de a construi în locul ei un complex locativ-sanatorial. Procuratura generală, care a inițiat o anchetă la solicitarea părinților, a stabilit că clădirea grădiniței nr.5 a fost privatizată ilegal de fabrica „Bucuria”.

Este cunoscut și scandalul cînd proprietarul unei case de lux a început să construiască un drum de acces către locuința sa ce trece chiar prin terenul de joacă a grădiniței nr. 227. După ce nu a reușit dă obțină autorizația de la primărie, el a apelat la instanța de judecată, motivîndu-și reclamația prin faptul că spre casa lui nu există căi de acces. O hotărîre definitivă a fost emisă în 2009 de către Curtea Supremă de Justiție, care i-a permis proprietarului să înceapă lucrările de construcție pe sectorul instituției preșcolare. Președintele colegiului de judecători pe atunci era actualul președinte Nicolae Timofti.

Într-o situație similară se află și grădinița nr.20 de pe str. Vasile Lupu, unde în imediata apropiere de gard au fost construite case individuale și unul dintre locatari încearcă insistent să treacă prin consiliul municipal un proiect de reducere a teritoriului grădiniței pentru construcția căii de acces spre casa sa.

În 2012, precum afirma consilierul municipal din partea PCRM Victor Gurău, la indicația primarului general Dorin Chirtoacă, la preț normativ au fost privatizate încă cinci grădinițe, iar orașul a pierdut încă 9 hectare de pămînt și 23 de milioane de lei.

În rezultatul aplicării schemelor ilegale a fost înstrăinată și acum este abandonată grădinița nr. 166. În septembrie 2014, Dorin Chirtoacă a semnat o dispoziție privinid demolarea grădiniței nr.178, situată în imediata vecinătate. Iar cu cîteva luni în urmă, la vînzare a fost scoasă grădinița nr 164, de pe str. Nicolae Costin din sectorul Buiucani, ce aparține întreprinderii „Monolit”. Proprietarul intenționa să o vîndă cu 9 milioane 600 de mii de lei, însă doritori nu s-au găsit.

Noi posibilități pentru corupție

Constantin Țuțu consideră că modificările propuse de el la Legea privind terenurile aflate în proprietate publică și delimitarea lor vor permite pe viitor evitarea acestor situații.

Săptămîna trecută, inițiativa lui legislativă a fost aprobată de comisia parlamentară administrație publică, dezvoltare regionale, mediu și schimbarea climatului și urmează a fi examinată în curînd în parlament.

Fostul președinte al comisiei administrare publică, deputatul PCRM Elena Bodnarenco consideră că proiectul de lege a lui Constantin Țuțu nu va soluționa problema.

„Legislația în vigoare și astăzi nu le interzice organelor administrației publice să solicite și să primească avizul consiliului de administrație a instituției de învățămînt privind înstrăinarea (vînzarea, darea în arendă, în chirie) a terenurilor din jurul clădirilor instituțiilor de învățămînt. Consiliul local, în orice caz va adopta decizia indiferent, există avizul consiliului de administrație sau nu, e pozitiv acesta sau negativ, și va avea dreptate, deoarece gestionarea proprietății publice se află în competența exclusivă a consiliilor locale, a declarat Elena Bodnarenco pentru NOI.md. Dacă există exemple concrete de abuzuri sau de înstrăinare ilegală a teritoriilor instituțiilor de învățămînt, pentru aceasta există organe speciale, care trebuie să verifice și să stabilească dacă consiliul local a admis încălcări”.

Fostul consilier al Consiliului Municipal Chișinău Valeri Pavlov a menționat că modificările propuse de Constantin Țuțu „contravin bunului simț și legislației în vigoare”.

„Fondatorii și proprietarii instituțiilor publice de învățămînt, potrivit legislației sînt consiliile locale. Patrimoniul școlilor și grădinițelor se află în proprietatea fondatorilor: acesta este transmis administrațiilor instituțiilor de învățămînt în gestiune fiduciară. Adică, potrivit legii, administrația instituțiilor de învățămînt se ocupă de procesul de studii sau de educație, iar consiliile locale – de administrarea patrimoniului. De aceea, modificările deputatului Țuțu nu au sens”, a spus Valeri Pavlov.

„Este lege și ea e logică, ea nu trebuie mutilată, ci respectată. Iată la acest capitol există mari probleme. Pe timpuri, era în vigoare o hotărîre de guvern, care interzicea privatizarea școlilor și instituțiilor preșcolare. Apoi, dreptul de gestionare a patrimoniului public a fost transmis prin lege consiliilor locale. La începutul anilor 2000, cînd în oraș a început să se simtă deficitul de școli și grădinițe, noi găseam limbaj comun cu dl Urechan, soluționam aceste probleme. Astăzi este un haos total: prin corupție în primărie, prin intermediul instanțelor corupte, structurile private din arendași devin proprietari ai terenurilor și clădirilor instituțiilor de învățămînt. Actualul primar Dorin Chirtoacă, se pare că ocupă poziția „să dăm totul!”, consideră Valeri Pavlov.

În opinia lui, mecanismul propus de Constantin Țuțu – înainte de a dat în arendă sau de a vinde terenurile adiacente instituțiilor de învățămînt, trebuie de obținut avizul administrațiilor acestor instituții – doar va spori probabilitatea acțiunilor de corupție. Directorii de școli, în loc să se ocupe de procesul de studii, se vor ocupa activ de comerț. Actuala legislație este suficientă pentru administrare.

Liderul socialiștilor din CMC, Ion Ceban, de asemenea consideră că modificările lui Constantin Țuțu deschid noi posibilități pentru corupție și înstrăinare ilicită a terenurilor instituțiilor de învățămînt. Mai ales ținînd cont de politica de cadre în domeniul învățămîntului, promovată de liberali.

Potrivit noului Cod al educației, instituțiile de învățămînt din Moldova vor putea fi conduse nu de cadrele pedagogice, ci de manageri: documentul a anulat studiile pedagogice obligatorii pentru directorii de școli. Iar anul trecut, ministrul educației, membrul Partidului Liberal Corina Fusu a propus corectarea regulamentului de suplinire a funcțiilor de director și director adjunct în licee, școli și grădinițe. De exemplu, să elibereze candidații la postul de conducere de necesitatea de a trece o testare prealabilă, ce confirmă calificarea lor – așa-zisul standard minim de competență profesională și managerială.

Experții imediat au făcut legătura dintre inițiativa Ministerului Educației cu intenția liberalilor de a-și promova oamenii lor la posturile de directori, declarînd că acest fapt va impulsiona dezvoltarea corupției în domeniul educației.

„Nu este exclus faptul că cineva deja a pus ochiul pe anumite obiecte și dorește să le privatizeze. Pentru aceasta este modificată procedura de dare în arendă sau de privatizare a terenurilor adiacente instituțiilor de învățămînt. Mai departe totul e simplu – e suficient să ai în conducerea administrației școlii sau grădiniței persoana potrivită, care va adopta hotărîrea necesară. Această persoană va vine o parte din teritoriul instituției de învățămînt și va pleca undeva peste hotare, iar instituțiile de învățămînt vor trebui să suporte consecințele acestor decizii.

Noi cunoaștem toate aceste practici de înstrăinare ilegală, începînd cu semnătura lui Chirtoacă de autorizație a demolării grădiniței de pe str. Nicolae Costin, al cărui teren de 80 de ari noul proprietar a început să-ș vîndă deja cu 15 mii de euro pentru un ar. Sau privatizarea grădiniței din Colonița. Potrivit unor informații, unul dintre proprietari este Mihai Ghimpu”, a relatat Ion Ceban pentru NOI.md.

În opinia consilierului municipal, pentru a face ordine în problema dării în arendă/gestiune/concesiune/chirie sau vînzarea terenurilor adiacente instituțiilor de învățămînt, nu trebuie solicitat acordul administrației acestor instituții de îmvățămînt, ci asemenea probleme trebuie scoase la referendumuri raionale sau sectoriale.