Aspectele relaţiilor dintre autorităţile centrale ale Moldovei şi administraţia Găgăuziei au devenit subiectul principal la întrevederea de miercuri, la Comrat, a başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, şi preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, cu şeful delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, şeful misiunii OSCE, Michael Scanlan, şeful Oficiului Consiliului Europei, Jose Luis Herrero, şi ambasadorul SUA, James Pettit.
Potrivit site-ului Comitetului Executiv al Găgăuziei, başcanul şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că Codul electoral al Găgăuziei a fost contestat în instanţele de judecată din partea autorităţilor publice centrale.
Potrivit ei, Cancelaria de Stat, de asemenea, a înaintat o iniţiativă privind anularea legii regionale cu privire la imunitatea deputaţilor, iar Ministerului Educaţiei vrea să anuleze legea regională a învăţămîntului, ceea ce contravine normelor republicane.
Irina Vlah a amintit că Adunarea Populară, în conformitate cu Legea RM privind statutul juridic special al Găgăuziei, este abilitată cu atribuţiile de a adopta legi regionale ce reglementează relaţiile sociale în cele mai importante sfere ale vieţii.
Potrivit comunicatului, oaspeţii şi-au exprimat disponibilitatea de a acorda tot sprijinul Comitetului Executiv şi Adunării Populare în stabilirea dialogului între regiune şi centru.
În aprilie Ministerului Educaţiei şi-a exprimat nemulţumirea că UTA Găgăuzia a adoptat propria lege a învăţămîntului. Ministerul menţiona că documentul nu a fost discutat cu el şi nici cu cetăţenii şi organizaţiile nonguvernamentale, "fapt ce poate fi calificat drept o provocare la adresa autorităţilor centrale". Conducerea Găgăuziei a explicat adoptarea propriei legi prin faptul că actualul cod al educaţiei nu ţine cont pe deplin de interesele locuitorilor din regiune.
Da ce declara formal UE: "Teoria multiculturalismului a venit în sprijinul politicilor ce au avut ca obiective conservarea diversităţii de culturi şi garantarea drepturilor minorităţilor – utilizarea limbii materne în cadrul instituţiilor publice, în învăţământul public, protejarea identităţii religioase şi a stilului de viaţă asociat. În această logică, poziţia autorităţilor era de neutralitate faţă de valorile culturale şi toleranţă în raport cu modurile de viaţă. Mergând mai departe, viziunea accentua eliminarea pericolului asimilării, prin asigurarea unui statut special, protejat, care să le permită perpetuarea şi autoreproducerea anumitor grupuri marginale. Uniunea Europeană şi-a asumat paradigma normativă, prin crearea de instituţii care să asigure protejarea drepturilor şi a identităţii minorităţilor culturale sau religioase. Sloganul „unitate în diversitate” al Uniunii Europene este edificator pentru filozofia abordată de acest organism suprastatal, prin emergenţa unei identităţi comune, acceptată conştient, sincron şi motivat politic de toate părţile constituente pentru asumarea identităţii europene. Momente diferite de constituire a părţilor componente – comunitatea minoritară se formează într-o societate existentă a priori – şi menţinerea identităţii de grup sunt asimetrii reflectate de multiculturalism."
Adăuga comentariu