Multe lăcaşuri de cult poartă numele Sfîntului Andrei. Cea mai importantă este Peştera Sfîntului Andrei, o biserică adevărată, săpată în stîncă, în care se află un fel de pat, scobit iniţial în piatră, despre care tradiţia spune că pe el se odihnea Apostolul Andrei. Astăzi, cei aflaţi în suferinţă merg acolo pentru a-şi redobîndi sănătatea, petrecînd cîteva zile şi nopţi pe acest „pat al Sfîntului Andrei”.
Potrivit unor credințe populare, sărbătoarea bisericească a Sfîntului Andrei ținea doar pînă la prînzul zilei, după aceea fiind îngăduit să se lucreze. Conform altor obiceiuri, nu era voie a se munci întreaga zi, iar cei care încălcau această poruncă riscau să se îmbolnăvească, să aibă amețeli, să îi doară capul, să se înece, să fie arși cu apă fiarta, să fie bîntuiți de strigoi, să aiba coșmaruri, să fie atacați pe drum de animale ori să le mănînce lupii vitele.
Adăuga comentariu