Cristina Ciubotaru: ”Lupta corupției prin arestări și pușcării nu este o alegere inteligentă”

Lupta corupției prin arestări și pușcării nu este o alegere inteligentă. Prevenirea corupției este o alegere inteligentă, atunci cînd vorbim despre combaterea corupției, spune expertul Cristina Ciubotaru.

”Lupta cu corupția dacă vrei să o faci doar prin metode compatibile mergi prin arestări și pușcării e una, dar asta nu este o abordare inteligentă. O abordarea inteligentă stă întotdeauna în prevenirea corupției. Deci asta întotdeauna este apanajul statelor care au avut rezultate durabile, au fost statele care au investit în prevenirea corupției. Dacă facem o analogie banaă cu sistemul imunitar, vă dați seama că este mult mai simplu să previi o maladie decît să faci o operație după ce deja te-ai îmbolnăvit. Nu este logic să mergi doar pe ideea că noi pe toți o să îi punem la pușcărie și iată așa vom forma sistemul judecătoresc și procuratura. Atunci cu siguranță ei singuri o să aibă grijă să îi pună pe toți la pușcărie care trebuie să fie puși. E greșit, pentru sistemul de justiție și anti-corpție în oricare țară nu reușește să ajungă la mai mult de 1% din toate cazurile de corupție care au loc. De la actele mici, minore de corupție care au loc în școli, grădinițe, spitale, toată corupție mică care noi o confundăm cu mulțumirile, pînă la corupția mare cu scheme de milioane și miliarde ăsta tot este grila corupției. Firesc că corupția mică este foarte multă, cîtă frunză și iarbă, iar scheme de milioane și miliarde sînt mai puține iar corupția mică ca volum o depășește pe asta mare”, a declarat experta în cadrul unui interviu.

Potrivit Cristinei Ciubotaru, în cazul corupției mici Republica Moldova ar trebui să înceapă cu debirocratizarea unor procese.

”Ceea ce se ia de la cetățeni sub formă de mită ea depășește cu mult corupția mare. Combaterea ei nu este dificilă, doar că ea este prea multă. Nu este complicat să prinzi un profesor sau un medic, doar că acest caz reprezintă 0,000001% din toate cazurile de corupție de acest gen și atunci întrebarea este: dar oare merită să fugărim profesorii și medicii în loc să ne ocupă de ăștea care fură milioane și miliarde. Poate e mai bine să ne ocupăm pe un segment mai important? Sigur dacă aplici niște mecanisme de prevenire care înlocuiesc anumite procese decizionale, care debirocratizează anumite procese ale autorităților locale, în momentul în care tu excluzi contactul direct ale unor oameni care își doresc să obțină anumite acte, care statul le deține nu trebuie să mergi la un ghișeu ca să mergi cu copia acelui act pentru că statul cunoaște acest lucru și nu e nevoie ca statul să o mai ceară o dată în plus. Georgia care a fost considerată cîndva un miracol de eliminare a corupției mici, asta de fapt a făcut - a debirocratizat și a eliminat contactul ne necesar cu statul și a regîndit procese democratice din perspectiva nu a birocratului dar din perspectiva cetățeanului și au calculat că el cu mită dă de atîtea ori mai mult și mai bine este să îi mărești un pic taxele la stat ca el să nu mai aibă nici un fel de cheltuieli pentru ca să își poată realiza un drept. Și atunci, toată lumea a fost mulțumită. În cîțiva ani bugetul Georgiei a crescut de 13 ori prin reducerea corupției mici, atunci cînd oamenii au început să dea bani nu la oficialii corupți dar statului prin taxe oficiale. Asta este abordarea inteligentă pe care ai noștri au lăsat-o în totalitate deoparte. Nu există nici o țară în care să există corupție mare, pe cînd corupție mică nu există în țările foarte dezvoltate. Acolo toată lumea are salarii, este un nivel de cultură care exclude corupția mică. Într-o țară în care tu ai toată grila de la corupția mică pînă la cea mare, să spui că te ocupi doar de curățarea justiției, asta nu va produce rezultate”, a mai declarat experta.