Prima atestare documentară a satului Tabani datează din 1437, cînd acesta se afla în proprietatea lui Mihail de la Dorohoi. La acea dată satul se numea Mlinăuţi. Nu se ştie exact cînd localitatea îşi schimbă denumirea în Tabani. Ţinînd cont de faptul că satul este situat în valea rîului Lopatnic, este evident că locul era bogat în izvoare şi stuhării. Acestea din urmă, sînt condiţii favorabile pentru formarea bălţilor, unde locuiau lişiţele şi năgîţii. Turcii numeau năgîţii ce locuiau în bălţi „taban” sau „tabun”. Este posibil că denumira localităţii să provină de la denumirea turcă a năgîţilor. Tot „Taban” din limba turcă se mai traduce ca „Poalele dealului” unde se află vatra veche a satului.
Pădurile constituie un patrimoniu foarte valoros al localităţii. Supafaţa împădurită constituie 381 ha. În localitate de asemenea există 12 lacuri cu suprafaţa totală de 30,8 ha. Flora este reprezentată prin diferite specii de stejar, salcîm, frasin, arţar, cireş.
Fauna este reprezentată prin căprioare, mistreţi, vulpi, bursuci şi alte animale răzătoare.
Lungimea totală a drumurilor constituie 137 km dintre care 6 km cu acoperire rigidă. În localitate sînt înregistrate 831 Gospodării Ţărăneşti, 7 întreprinderi comerciale.
Adăuga comentariu