Specialiștii elvețieni au folosit imprimarea 3D pentru a crea obiecte din sticlă complexe și extrem de poroase.
Metoda se bazează pe stereolitografie, una dintre primele tehnologii de imprimare 3D dezvoltată în anii '80. Cercetătorii au dezvoltat o smoală specială care conține plastic și molecule de organice de care sînt legați precursorii sticlei. Smoala poate fi prelucrată cu raze ultraviolete, care o întărește. Smoala se întărește numai în locurile în care pe suprafața sa nimerește lumina.
Monomerii din plastic se unesc pentru a forma o structură labirintică, creînd un polimer. Moleculele ceramice umplu golurile acestui labirint. Astfel, obiectul poate fi tipărit strat cu strat. În același timp, intensitatea redusă a luminii duce la formarea porilor mari, iar iluminarea intensă crează pori mici. După aceea, obiectul este ars la 600 °C pentru a arde scheletul de polimer, apoi la 1000 °C pentru a compacta structura ceramică. În timpul procesului de ardere, obiectele se micșorează, dar devin transparente și solide, ca sticla obișnuită.
Adăuga comentariu