”Clenciul 22” al birocrației europene

Foto: digi24.ro

"Să fii mîndru de ceea ce ar trebui să-ți fie rușine, - de acest truc încă nimeni nu s-a poticnit, e un truc fără pierderi". (Joseph Heller, "Catch-22")

Scriitorul american Joseph Heller a scris cîndva romanul "Catch-22" ("Clenciul 22"), în care, cu umor macabru, povestește despre viața piloților americani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și despre prostia evenimentelor IMPORTANTE. Sintagma "Clenciul 22" a devenit un simbol al situațiilor absurde, fără ieșire. În principiu, oficialii europeni în Republica Moldova s-au pus într-o astfel de situație absurdă. Să declare că au pierdut "povestea de succes" ei nu pot – prea mulți bani au fost investiți în această "poveste". Dar și să continue să o scrie nu mai are sens.

******

Comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, Stefan Fule, va întreprinde la 18-19 mai o vizită în Moldova. După cum a declarat el într-un interviu pentru Radio "Europa Liberă" la Praga, aceasta va fi o vizită privată, deși este prilejuită de Zilele Europei, care vor fi marcate în Republica Moldova în această perioadă.

Stefan Fule a spus că va veni în Moldova pentru a ajuta partidele de la guvernare "să facă ultimii pași spre consolidarea agendei europene și pentru a restabili încrederea nu numai unul față de altul, dar și încrederea oamenilor în ei". Potrivit comisarului, el i-a rugat pe liderii din Alianța pentru Integrare Europeană "să lase la o parte ambițiile și interesele personale".

Comisarul european le-a recomandat, de asemenea, politicienilor "să nu adopte legi care contravin aspirațiilor europene ale țării, în special Legea cu privire la Curtea Constituțională". El continuă să creadă că legile adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pe 3 mai creează "probleme serioase de funcționare a democrației în Republica Moldova".

Pentru a influența cumva decizia politicienilor moldoveni, comisarul i-a amenințat cu faptul că speranța de semnare a acordurilor de liber schimb și de asociere devine tot mai mică. Cu toate acestea, oficialii europeni sînt gata să-i ajute pe politicienii moldoveni ori de cîte ori va fi nevoie.

"De aceea este important să nu se aștepte timp de cîteva săptămîni, dar să fie găsite aceste soluții în viitorul apropiat. Sper că președintele va cere liderilor de partid și prim-ministrului interimar să formeze un nou guvern, care va avea sprijinul Parlamentului European și va continua agenda europeană. Dacă toate acestea se vor întîmpla în viitorul apropiat, atunci este încă posibil ca Republica Moldova să devină din nou una dintre țările care vor avea un succes la summitul de la Vilnius, unde urmează să fie inițiat acordul de asociere".

Stefan Fule consideră că "povestea de succes" a Republicii Moldova mai are o șansă de supraviețuire: "Este prea devreme pentru a trage concluzii. Acesta este un test al democrației în Republica Moldova, un test de maturitate a politicienilor moldoveni. Este important ca ei au sprijinul nostru și ei ar trebui să îndreptățească așteptările oamenilor. Dacă ei vor face acest lucru, bazîndu-se pe principii democratice, dacă vor acționa în conformitate cu aspirațiile lor europene, posibilități mai există".

*****

Persistența oficialilor europeni cu care continuă să insiste pe menținerea actualului guvern, cu siguranță este demnă de o aplicare mai bună. Niciodată reprezentanții Occidentului nu au arătat în ochii populației Republicii Moldova atît de penibil și rușinos. Singurul înalt oficial care își permite luxul de a fi sincer în raport cu ceea ce se întîmplă în Republica Moldova este fostul reprezentant al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, care a numit răspunsul oficialilor europeni ca fiind "întîrziat".

Potrivit lui Kalman Mizsei, UE ar fi trebuit să recunoască pericolul acțiunilor voluntariste ale partidelor de guvernămînt din Republica Moldova, revizuirea pripită și negîndită a legislației și interpretarea liberă a articolelor din Constituție – încă în 2010, cînd liderul liberal Mihai Ghimpu a încercat să impună societății moldovenești punctul său de vedere primitiv asupra trecutului, prezentului și viitorului acestei țări. Deja atunci era clar că samavolnicia autorităților, schimbarea regulilor de joc în timpul jocului, împărțirea sferelor de influență economică și, pe această bază, corupția nestăvilită, necontrolată și distrugerea fundamentelor statului nu se încadrează în limitele dezvoltării democratice, la care ne-au îndemnat cu voce tare partenerii europeni.

"Eu cred că greșeala noastră inițială a fost că i-am permis Alianței să meargă pe o cale alunecoasă, cînd domnul Ghimpu, la începutul anului 2010, a interpretat liber Constituția conform propriilor interese. Consiliul Europei atunci a fost neprincipial", scria Mizsei în rețelele sociale. Potrivit lui Kalman Mizsei, doar de cetățenii moldoveni "depinde menținerea în vigoare a principiilor democrației", și nu de forțele din exterior.

Kalman Mizsei este singurul oficial european care recunoaște dreptul la auto-determinare al poporului Republicii Moldova. Toți ceilalți sînt prea nerăbdători ca, prin imixtiunea directă și flagrantă în afacerile unui stat independent, să întoarcă țara pe calea tiraniei și violenței autorităților criminale asupra propriului popor.

Deși încă anul trecut, cînd autoritățile moldovenești le păreau europenilor demni de încredere, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, a spus de la tribuna Parlamentului Republicii Moldova anul trecut: "Am încredere în parlamentul țării dumneavoastră și doar voi vă puteți asuma responsabilitatea. Desigur, nimeni altcineva, nicio organizație internațională nu poate dicta legea, deoarece nu are nici un drept de a dicta legea în țara dumneavoastră".

Și iată că azi, șeful APCE, alături de alți oficiali europeni, se opun deciziilor aceluiași Parlament al Republicii Moldova, în care ”are încredere”. Acum, este vorba deja nu de responsabilitatea autorităților pentru propriile acțiuni și pentru cursul țări sale, dar de "atacurile asupra independenței instituțiilor democratice", precum și de "abaterea de la cursul european al Republicii Moldova".

Este clar că eșecul "ofensivei democratice" în direcția moldovenească a exercitat o lovitură foarte puternică asupra imaginii Uniunii Europene. Și este clar că oficialii europeni sînt responsabili pentru acest eșec, precum și pentru fondurile pe care le-au trimis în Republica Moldova. Nu are sens să fie întrebați oamenii din țara noastră dacă se simt schimbări pozitive în viața lor după ”investițiile” europene. Dar la nivel internațional, produsul investițional "Povestea de succes" a democrației moldovenești părea să justifice investițiile făcute.

Perdeaua de fum sub formă de cuvinte frumoase despre dezvoltarea democratică a societății egalității de șanse, prosperitatea economică și bunăstarea socială continuă să ascundă adevăratele intenții ale oficialilor europeni. Cu toate acestea, astăzi, în Moldova se vorbește nu doar despre aspirațiile ideologice ale Occidentului în Moldova și despre intenția de a elimina Rusia din regiune, dar și despre interesele private, egoiste ale partenerilor externi ai integratorilor noștri europeni.

În cuvinte luptînd cu corupția în țările post-sovietice, în realitate ei o stimulează, susținînd regimurile criminale. Acest lucru este foarte convenabil: acuzîndu-i pe alții de furt, ei înșiși pot rămîne în umbră. Experții internaționali susțin că cele mai mari cote corupția le-a atins în noile state membre ale UE anume după intrarea în Comunitatea Europeană. Cele mai multe operațiuni ilegale se efectuează în timpul distribuirii fondurilor europene și asistenței financiare. Prin urmare, putem spune că moldovenii încă nici nu au visat la o corupție de amploarea celeia care înflorește în UE.

La începutul lunii martie a acestui an, comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a vorbit la Bruxelles pe marginea ratei alarmante a corupției în UE. Însă, și înainte de acest discurs, în presa europeană, în mod repetat, s-a relatat despre utilizarea abuzivă a fondurilor structurale ale UE sau despre utilizarea de către oficialii Comisiei Europene în interes personal a banilor alocați în scopuri publice.

Potrivit datelor oficiale, prezentate de Cecilia Malmström, în Europa unită, din cauza corupției, în fiecare an, dispar fără urmă pînă la 120 de miliarde de euro. Între 20 și 25 la sută din prețul contractelor guvernamentale se precipită în buzunarele oficialilor responsabili de aceste contracte. Între timp, volumul de achiziții publice în țările UE este de aproximativ 15 la sută din produsul intern brut total al UE.

Cecilia Malmström, de asemenea, a remarcat faptul că cel mai înalt nivel al corupției în aparatul de stat se observă în Bulgaria, România, Republica Cehă, Slovacia și Italia. În Republica Cehă, de exemplu, trei din cinci conducători de companii mici sînt convinși de necesitatea de a recurge la mită și "comision". Fără acestea, spun ei, nu poate fi cîștigat niciun tender anunțat de stat.

Iar organizația internațională Transparency International a elaborat un raport, potrivit căruia UE pierde anual din cauza corupției 150 de miliarde de euro. Organizația a avertizat asupra relațiilor prea strînse dintre afaceri și guvernele din Europa, care promovează corupția și subminează stabilitatea economică.

De aceea, astăzi, intenția comisarului european Stefan Fule, reprezentant al uneia dintre cele mai corupte țări din Europa, de a restabili încrederea politicienilor moldoveni ”nu numai unul față de altul, dar și încrederea oamenilor”, arată, cel puțin, necuviincios. În toți cei patru ani de guvernare a AIE-1 și AIE-2, oficialii europeni au susținut toți pașii întreprinși de autoritățile moldovene, oricît ar fi fost de imorali, și au închis ochii la fărădelege strigătoare la cer care s-au comis în această țară.

Și totul pentru ca la putere să nu ajungă comuniștii și, prin urmare, să nu revină în Moldova influența Rusiei? Sau de dragul menținerii propriei cariere și bunăstării financiare?

De ce poporul moldovenesc ar trebui să fie recunoscător pentru asta? Și pentru ce ar trebui să fie recunoscător? Pentru speranțele înșelate? Pentru furt? Pentru distrugerea identității naționale? Pentru legalizarea publicității homosexualismului sub masca "egalității de șanse"? Nu în zadar liderul comunist Vladimir Voronin i-a numit săptămîna trecută pe oficialii europeni "avocații diavolului".

Este puțin probabil că eforturile lui Stefan Fule în Republica Moldova se vor încununa de succes. Societatea moldovenească este obosită de fărădelege comise de către autorități, cu sprijinul oficialilor europeni. Cînd oamenii simpli îi numesc pe reprezentanții puterii "acești berbeci", a restabili încrederea prin intermediul avocaților străini este deja imposibil.

Vasile BALAN