Parlamentul a aprobat astăzi raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016. Astfel, veniturile pentru anul trecut au fost în sumă de 28879567,6 mii lei, cheltuielile în sumă de 32313232,8 mii lei, iar deficitul de 3433665,2 mii lei.
Ministrul Finanțelor Octavian Armașu a menționat că după recesiunea din 2015, în anul 2016 economia Moldovei a dat unele semne de revigorare în mare parte datorită creşterii înregistrate în sectorul agricol şi recuperarea după seceta din 2015. Aceasta a contribuit şi la o uşoară ameliorare a comerţului exterior. Totodată, economia a rămas vulnerabilă şi dependentă de mai mulţi factori interni şi externi, în urma cărora activitatea sectorului industrial a stagnat, iar investiţiile s-au diminuat semnificativ.
„Politica monetară a Băncii Naţionale a Moldovei a condus la diminuarea ratei inflaţiei şi depreciaţi neînsemnate a valutei naţionale. Indicatorii sociali s-au îmbunătăţit: veniturile populaţiei şi salariul mediu lunar au crescut uşor, iar numărul şomerilor s-a micşorat în aceste condiţii, produsul intern brut a crescut faţă de anul 2015 cu 4,1% (în preţuri comparabile)”, a explicat Armașu.
Potrivit lui, politica bugetar-fiscală în anul 2016 a fost îndreptată spre consolidarea bugetului. Implementarea măsurilor ferme de către Guvern în ce priveşte consolidarea bugetului au condus la semnarea în noiembrie 2016 a Acordului privind politicile financiare şi economice cu FMI. Urmare a acestui fapt, a fost deblocată finanţarea externă din partea partenerilor de dezvoltare ai RM.
„Întreprinderea măsurilor decisive şi rapide a contribuit la depăşirea unei situaţii critice pentru ţară. Astfel, se poate constata că în anul 2016, datorită eficienţei Guvernului, majorităţii parlamentare, Băncii Naţionale a Moldovei şi altor autorităţi a fost depăşită criza, iar economia a fost readusă în zona de creştere”, a subliniat Armașu.
Ministrul a accentuat că pe parcursul primelor 6 luni ale anului, s-a executat un buget provizoriu, dat fiind aprobarea Legii bugetului de stat la mijloc de an bugetar (1 iulie 2016). Asupra nerespectării termenilor de elaborare şi aprobare a Legii bugetului de stat a influenţat instabilitatea politică, precum şi necesitatea consultării indicatorilor cu partenerii de dezvoltare.
„ „Stoparea bruscă” a finanţării externe din partea donatorilor care a durat din anul 2015 pînă în august 2016, a condus la întreprinderea rapidă a acţiunilor din partea Guvernului prin alinierea cheltuielilor la scăderea resurselor disponibile. Cheltuielile au fost prioritizate şi reduse în mod semnificativ, cel mai vizibil în cheltuielile capitale. Majorarea considerabilă a ratele de dobîndă pe piaţa internă a valorilor mobiliare de stat (VMS) în anul 2015, a avut un impact considerabil asupra cheltuielilor privind dobînzile aferente datoriei de stat interne în 2016. Astfel, la începutul anului 2016, Ministerul Finanţelor emitea VMS la rata de cca 26%. În rezultatul acţiunilor coordonate cu BNM, ratele au ajuns la 6,3% în luna decembrie. În prezent, piaţa VMS nu este suficient de dezvoltată pentru a permite crearea unei structuri a portofoliului datoriei de stat interne cu riscuri reduse, care să poată fi o alternativă finanţării externe”, a spus Armașu.
Astfel, bugetul public naţional în anul 2016 a înregistrat un deficit în sumă de 2 508,7 mii.lei, comparativ cu prevăzut în sumă de 4 880,0 mil.lei. Ca pondere în PIB, acesta a constituit 1,9%, cu 1,8 p.p mai puţin faţă de prognoza precizată şi cu 0,4 p.p mai puţin faţă de anul 2015. Deficitul mai mic se datorează subexecutării cheltuielilor, drept rezultat a incertitudinii finanţării externe şi debursarea granturilor externe practic la finele anului bugetar. Semnarea Programului cu FMI a fost condiţie pentru deblocarea finanţării externe.
Veniturile acumulate la bugetul public naţional au fost la nivel de 98,7% faţă de prevederile anuale. Faţă de anul 2015 s-a înregistrat o majorare cu 5,2%.
Cheltuielile bugetul public naţional au fost la nivel de 94,2% faţă de prevederile anuale. Comparativ cu anul 2015 cheltuielile s-au majorat cu 4,3 la sută.
Ministrul Finanțelor Octavian Armașu a menționat că după recesiunea din 2015, în anul 2016 economia Moldovei a dat unele semne de revigorare în mare parte datorită creşterii înregistrate în sectorul agricol şi recuperarea după seceta din 2015. Aceasta a contribuit şi la o uşoară ameliorare a comerţului exterior. Totodată, economia a rămas vulnerabilă şi dependentă de mai mulţi factori interni şi externi, în urma cărora activitatea sectorului industrial a stagnat, iar investiţiile s-au diminuat semnificativ. „Politica monetară a Băncii Naţionale a Moldovei a condus la diminuarea ratei inflaţiei şi depreciaţi neînsemnate a valutei naţionale. Indicatorii sociali s-au îmbunătăţit: veniturile populaţiei şi salariul mediu lunar au crescut uşor, iar numărul şomerilor s-a micşorat în aceste condiţii, produsul intern brut a crescut faţă de anul 2015 cu 4,1% (în preţuri comparabile)”, a explicat Armașu. Potrivit lui, politica bugetar-fiscală în anul 2016 a fost îndreptată spre consolidarea bugetului. Implementarea măsurilor ferme de către Guvern în ce priveşte consolidarea bugetului au condus la semnarea în noiembrie 2016 a Acordului privind politicile financiare şi economice cu FMI. Urmare a acestui fapt, a fost deblocată finanţarea externă din partea partenerilor de dezvoltare ai RM. „Întreprinderea măsurilor decisive şi rapide a contribuit la depăşirea unei situaţii critice pentru ţară. Astfel, se poate constata că în anul 2016, datorită eficienţei Guvernului, majorităţii parlamentare, Băncii Naţionale a Moldovei şi altor autorităţi a fost depăşită criza, iar economia a fost readusă în zona de creştere”, a subliniat Armașu. Ministrul a accentuat că pe parcursul primelor 6 luni ale anului, s-a executat un buget provizoriu, dat fiind aprobarea Legii bugetului de stat la mijloc de an bugetar (1 iulie 2016). Asupra nerespectării termenilor de elaborare şi aprobare a Legii bugetului de stat a influenţat instabilitatea politică, precum şi necesitatea consultării indicatorilor cu partenerii de dezvoltare. „ „Stoparea bruscă” a finanţării externe din partea donatorilor care a durat din anul 2015 pînă în august 2016, a condus la întreprinderea rapidă a acţiunilor din partea Guvernului prin alinierea cheltuielilor la scăderea resurselor disponibile. Cheltuielile au fost prioritizate şi reduse în mod semnificativ, cel mai vizibil în cheltuielile capitale. Majorarea considerabilă a ratele de dobîndă pe piaţa internă a valorilor mobiliare de stat (VMS) în anul 2015, a avut un impact considerabil asupra cheltuielilor privind dobînzile aferente datoriei de stat interne în 2016. Astfel, la începutul anului 2016, Ministerul Finanţelor emitea VMS la rata de cca 26%. În rezultatul acţiunilor coordonate cu BNM, ratele au ajuns la 6,3% în luna decembrie. În prezent, piaţa VMS nu este suficient de dezvoltată pentru a permite crearea unei structuri a portofoliului datoriei de stat interne cu riscuri reduse, care să poată fi o alternativă finanţării externe”, a spus Armașu. Astfel, bugetul public naţional în anul 2016 a înregistrat un deficit în sumă de 2 508,7 mii.lei, comparativ cu prevăzut în sumă de 4 880,0 mil.lei. Ca pondere în PIB, acesta a constituit 1,9%, cu 1,8 p.p mai puţin faţă de prognoza precizată şi cu 0,4 p.p mai puţin faţă de anul 2015. Deficitul mai mic se datorează subexecutării cheltuielilor, drept rezultat a incertitudinii finanţării externe şi debursarea granturilor externe practic la finele anului bugetar. Semnarea Programului cu FMI a fost condiţie pentru deblocarea finanţării externe. Veniturile acumulate la bugetul public naţional au fost la nivel de 98,7% faţă de prevederile anuale. Faţă de anul 2015 s-a înregistrat o majorare cu 5,2%. Cheltuielile bugetul public naţional au fost la nivel de 94,2% faţă de prevederile anuale. Comparativ cu anul 2015 cheltuielile s-au majorat cu 4,3 la sută.
Adăuga comentariu