Provocarea comuniştilor vs ignorarea coaliţiei

Foto: tribuna.md

Irina Astahova

Marţi, 22 octombrie, parlamentul va examina încă un proiect al moţiunii de cenzură împotriva guvernului lui Iurie Leancă, înaintat joia trecută de fracţiunea comuniștilor. O decizie în acest sens a fost adoptată, vineri, 18 octombrie, în cadrul şedinţei speciale a Biroului permanent.

A doua moţiune a fost iniţiată de comunişti după ce, pe 17 octombrie, parlamentul a votat împotriva unei alte moţiuni de cenzură. Daca primul proiect al votului de neîncredere a fost motivat de comunişti prin acuzaţia de pierdere a controlului statului al pachetului de acţiuni la ”Banca de Economii” şi transmiterea în concesiune a Aeroportului Internaţional Chişinău, atunci, cel de-al doilea proiect este „dedicat” altei teme: instalarea oficiilor migraţionale la frontiera administrativă dintre malul drept şi malul stîng al Nistrului. Potrivit deputatului PCRM Grigorie Petrenco, „ acţiunile guvernului Iurie Leancă contribuie la divizarea ţării şi la crearea condiţiilor pentru pierderea unei părţi a teritoriului Moldovei”.

Era clar din start că proiectul comuniştilor nu va fi votat pe 17 octombrie. Potrivit Regulamentului Parlamentului, moţiunea de cenzură poate fi înaintată de o pătrime din deputaţi, iar pentru aprobarea ei este necesară majoritatea voturilor. Prima iniţiativă a fost semnată de către 27 de deputaţi ai fracţiunii PCRM din cei 101 de deputaţi aleşi – aici s-a respectat Regulamentul. Însă fără voturile deputaţilor din coaliţia de guvernămînt, comuniştii nu au reuşit să acumuleze majoritatea necesară, deşi au fost susţinuţi de socialişti. Care nu au riscat cu nimic, deoarece rezultatul era deja cunoscut.

Un rezultat similar al votului poate fi prognozat şi pentru marţi. Însă, este clar că obţinerea votului de neîncredere asupra activităţii guvernului nu este un scop în sine pentru opoziţie (deşi demisia guvernului ar fi fost o mare victorie pentru comunişti, care au anunţat o revoluţie „de catifea”).

Potrivit preşedintelui fracţiunii parlamentare a PCRM, Maria Postoico, în acest an, comuniştii au elaborat peste 80 de proiecte de lege. Însă, practic toate, cu excepţia celor tehnice, au fost blocate de majoritatea deputaţilor. Opoziţia consideră că este ţinută, sub diferite pretexte, în afara procesului legislativ, iar deconectarea microfoanelor în faţa deputaţilor comunişti, care vor să ia cuvîntul în cadrul şedinţelor plenare, a devenit deja ”legendară”.

Confruntîndu-se cu această ignorare activă din partea majorităţii aflate la guvernare a aproape tuturor proiectelor de lege înaintate de opoziție, comuniştii au găsit în Regulamentul Parlamentului o ”portiță” care le permite să dicteze examinarea în cadrul şedinţelor legislativului a acelor probleme, pe care le consideră importante. Şi astfel să provoace public coaliţia de guvernare – în limita legii. Totodată, în acest caz, majoritatea nu se poate opune şi trebuie să răspundă la întrebările comuniştilor.

Potrivit Regulamentului Parlamentului RM, „în cazul respingerii moţiunii de cenzură asupra activităţii guvernului, deputaţii care au semnat moţiunea nu pot înainta în aceeaşi sesiune o nouă cerere pentru acordarea votului de neîncredere Guvernului cu aceeaşi motivaţie”. Adică, comuniştii nu au putut veni cu o a doua iniţiativă privind banca de stat şi aeroportul. Iar privind oficiile migraţionale – POT! Deoarece e altă motivaţie. Şi chiar după ce majoritatea nu va vota moţiunea de cenzută pe 22 octombrie, comuniştii vor putea înainta, nu o dată, o altă iniţiativă, cu o altă formulare. Şi totul se face conform legii! Deoarece, potrivit Regulamentului Parlamentului, „moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului se supune dezbaterii în prima zi de şedinţă plenară a săptămînii următoare de la data data depunerii”, sau timp de o săptămînă de la depunerea moţiunii. Astfel, teoretic, votul de neîncredere guvernului poate fi înaintat de către deputaţi în fiecare săptămînă.

Înţelegînd acest fapt şi nedorind să se supună riscului umilinţei săptămînale, majoritatea de guvernămînt pregăteşte în regim de urgenţă un proiect de lege, care interzice înaintarea mai multor moţiuni de cenzură pe parcursul unei sesiuni parlamentare. Documentul urmează să fie prezentat în timpul apropiat. Şi nu este exclus că acesta va fi votat în două lecturi. Deoarece pentru fiecare jurist comunist, care a găsit o lacună în legislaţie, în coaliţie se găsesc jurişti pe potrivă, care o vor elimina.

Transparenţa autoreglementată

Pe 18 octombrie, parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede anularea transmisiunilor online ale şedinţelor guvernului. Prezentînd iniţiativa legislativă, deputatul PLDM, Valeriu Streleţ, a motivat necesiatea adoptării documentului prin crearea condiţiilor normale de lucru pentru guvern în cadrul examinării chestiunilor de importanţă majoră. Potrivit lui Valeriu Streleţ, miniştrii au complexe în faţa camerelor şi nu pot reacţiona adecvat la proiectele prezentate în cadrul şedinţei.

Anticipînd acuzaţiile de tentativă de secretizare a activităţii guvernului, Valeriu Streleţ a invocat exemplul ţărilor europene, unde şedinţele cabinetului de miniştri sau sînt secrete, sau examinarea unor chestiuni este declarată confidenţială, sau şedinţele sînt împărţite în două părţi – una deschisă şi alta închisă pentru presă şi publicul curios. Aceasta, potrivit unuia dintre autorii proiectului, Valeriu Streleţ, este o practică europeană normală, care poate fi aplicată şi la noi, deoarece majortatea oamenilor vor să vadă deciziile bune ale puterii, dar nu să urmărească procesul de adoptare a acestor hotărîri.

În opinia celui care a susţinut proiectul de lege, luptătorului pentru drepturilor presei, preşedintelui Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, liberalul reformator, Valeriu Saharneanu, pentru transmiterea online a şedinţelor guvernului pledează nu presa, ci diverşi spioni şi cei care vor să destabilizeze situaţia din ţară. Deputatul democrat Dumitru Diacov, de asemenea, consideră că populaţia trebuie să fie interesată de eficienţa activităţii guvernului, iar transmisiunile video de la şedinţele cabinetului de miniștri îi împiedică pe miniştri să lucreze productiv. În afară de aceasta, autorii şi susţinătorii proiectului menţionează că o asemenea deschidere a activităţii executivului toarnă apă la moara comuniştilor, care caută motive neîntemeiate pentru acuzaţii.

Astfel, coaliţia de guvernămînt încearcă se se protejeze de atacurile opoziţiei, pe parcursul anului următor, cînd lupta politică se va acutiza, în ajunul alegerilor parlamentare. E firesc, că fracţiunea comuniştilor a votat împotriva acestui proiect. Împotrivă au votat şi socialiştii. Şi liberalii nereformatori, care susţin că prin asemenea decizii ale puterii începe dictatura.