Transnistria pregăteşte planul „B”

Foto: nit.md

Xenia Florea

Preşedintele autoproclamatei RMN, Evgheni Şevciuk, le-a cerut funcţionarilor transnistreni să elaboreze „un plan detaliat de acţiuni pentru minimizarea eventualilor factori negativi externi”. Prin „factori negativi externi” se subînţelege, în primul rînd, parafarea de către Moldova şi semnarea de către Ucraina a Acordului privind zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană, în cadrul summitului Parteneriarului Estic, preconizat pentru luna noiembrie, la Vilnius.

Taina sub şapte lacăte

Săptămîna trecută, conducerea autoproclamatei RMN a efectuat de două ori analiza detaliata a riscurilor potenţiale pentru economia transnistreană. Miercuri, Evgheni Şevciuk a participat la şedinţa sovietului suprem al rmn, unde au fost examinate mai multe documente elaborate de guvern: Prognoza dezvoltării social-economice a Transnistriei pentru 2014-2016, Direcţiile principale ale politicii monetar-creditare de stat pentru 2014 şi proiectul bugetului local, elaborat pentru prima dată după modelul Rusiei, pentru trei ani (2014-2016). Iar peste cîteva ore, Şevciuk a prezidat şedinţa Consiliului securităţii, unde a cerut să fie elaborat a planul de minimizare a consecinţelor summitului de la Vilnius.

În principiu, Tiraspolul, deocamdată, nu ştie cum şi cu cine să lupte şi cum să reacţioneze. Pentru că proiectul privind crearea Zonei de liber schimb cu Uninunea Europeană „înr-o măsură oarecare este secretizat” nu numai pentru deputaţii moldoveni, dar şi pentru conducerea autoproclamatei republici. În ultimele luni, Evgheni Şevciuk s-a plîns de la diferite tribune că Chişinăul nu a reacţionat la rugămintea Tiraspolului de a prezenta textul acordului cu UE.

Chişinăul afirmă că Transnistria singură e vinovată pentru neinformarea sa, deoarece a decis să nu participe activ la procesul de negocieri pe marginea zonei de liber schimb cu UE. De exemplu, cînd s-a pus problema ajustării la standardele UE a standardelor de calitate, control şi alţi parametri, şi au fost create grupuri speciale de lucru, autoproclamata republică a delegat doar cîte un reprezentant al ministerului de externe.

Economistul Elena Gorelova consideră că şi Chişinăul nu ar fi trebuit să-şi manifeste în asemenea măsură principialitatea în cadrul negocierilor: „Transnistria refuză să participe la toate acestea, deoarece în cadrul negocierilor pe marginea creării Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană, ea nu a fost implicată ca parte cu drepturi depline, ci doar în calitate de observator. Iar grupele transnistrene de mărfuri, exportate pe piaţa europeană, se deosebesc foarte mult de cele moldoveneşti”.

De aceea, cînd la şedinţa sovietului suprem deputaţii transnistreni au întrbat-o pe şefa ministerului dezvoltării economice, Maia Parnas, de ce în prognoza dezvoltării social-economice a Transnistriei pînă în anul 2016 nu se regăsesc măsurile de reacţie la posibilele consecinţe ale summitului de la Vilnius, ministrul a răspuns că, deocamdată, este greu de spus ce condiţii vor fi înaintate faţă de Transnistria din partea Republicii Moldova.

„ Nu se ştie cum va fi efectuat exportul nu numai în ţările Uniunii Europene, dar şi în Republica Moldova. Se pregăteşte şi semnarea acordului Ucrainei cu Uniunea Europeană. Acest fapt de asemenea, ar putea avea un impact negativ. Dacă acest lucru se va întîmpla, atunci în prognoza
de dezvoltare social-economică vor fi introduse modificările corespunzătoare”, a declarat Maia Parnas.

Iar Evgheni Şevciuk a comunicat sovietului suprem că Tiraspolul nu are textul proiectului Acordului RM-UE, de aceea este imposibil de prognozat în ce măsură factorii negativi vor influenţa economia transnistreană. Deocamdată, în republica autoproclamată au fost estimate posibilele daune de pe urma summitului de la Vilnius. Cu o săptămînă în urmă, în cadrul întrevederii cu vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, Evgheni Şevciuk a declarat că „în cazul semnării unilaterale a acestui acord, Transnistria va pierde pînă la 30% din volumul comerului exterior, adică aproximativ 28% din încasările la buget”.

Un an pentru meditare

În principiu, pe parcursul următorului an, autoproclamata republică nu are de ce se teme. În primul rînd, la summitul de la Vilnius, acordurile privind zona de liber schimb şi cel de liberalizare a regimului de vize cu Moldova vor fi doar parafate (deşi, potrivit unor zvonuri, la Vilnius lucrurile nu vor ajunge nici pînă aici: chipurile, Bruxelles-ul s-a răzgîndit şi îi va propune Chişinăului ceva de genul Parteneriatul Estic – 2). Dar să presupunem că acordurile privind asocierea şi zona de liber schimb dintre RM şi UE vor fi parafate. Parafarea este doar o înţelegere, un acord de intenţii. După aceasta, în cel mai bun caz, aceste documente vor fi semnate abia peste un an. Apoi va fi nevoie de o perioadă pentru ca cele 28 de ţări-membre ale UE să ratifice acordurile semnate.

În al doilea rînd, pînă la sîrşitul anului 2015, în relaţiile dintre Moldova şi Transnistria va fi în vigoare regimul preferinţelor comerciale autonome, oferit de Uniunea Europeană, în martie 2008. Iar din anul 2016, Transnistria într-adevăr s-ar putea pomeni într-o blocadă comercial-economică. Sau cum s-a exprimat metaforic ministrul adjunct de externe al RMN Igor Şornikov, „să se transforme într-o insulă euroasiatică într-o mare europeană”.

În prezent, în structura exportului Transnistriei, ţările Uniunii Euoropene ocupă aproximativ 30%. Autoproclamata republică exportă în UE mărfuri ale industriei uşoare (stofă, încălţăminte, confecţii, în special în regim de lohn), o parte din producţia metalurgică, grîne, culturi tehnice. De asemenea, exportă energie electrică în România. Aproximativ 36% din exportul transnistrean îi revine Moldovei de pe malul drept al Nistrului - în total se primește 65-70%.

RMN examinează două variante de evoluţie a situaţiei de după Vilnius. Prima: după ce va intra în vigoare Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, pentru a pedepsi partea stîngă pentru ireconciliabilitatea sa, Serviciul Vamal al RM va refuza să mai documenteze mărfurile transnistrene. În acest caz exportul în Uniunea Europeană va fi blocat total.

A doua variantă: dacă Transnistria nu va intra în zona de liber schimb cu UE, faţă de mărfurile ei vor fi aplicate taxe de import. Pentru industria uşoară, metalurgie şi îndustria constructoare de maşini mărimea acestora ar putea constitui de la 10% pînă la 15%. În aceste condiţii, piaţa europeană va fi parţial păstrată, însă producţia transnistreană va deveni necompetitivă. De aceea, în anul ce a rămas pînă la expirarea regimului de preferinţe autonome comerciale, autoproclamata republică trebuie să mediteze bine ce va face în continuare.

Planuri-uragane

În Transnistria, propuneri aparte şi chiar strategii întregi privind acţiunile următoare în cazul aderării RM şi Ucrainei la zona de liber schimb cu UE au început să se vehiculeze cu mult înainte ca Evgheni Şevciuk să ceară guvernului să elaboreze „un plan detaliat de acţiuni pentru minimizarea eventualilor factori negativi externi”.

În mare parte, în aceste planuri, într-un fel sau altul, figurează Rusia şi sarcina de reorientare urgentă a fluxurilor de mărfuri de pe pieţele Uniunii Europene pe pieţele ţărilor din Uniunea Vamală. Unul dintre aceste planuri a fost elaborat de consiliul public de experţi de pe lîngă MAE al RMN, din care fac parte reprezentanţii comunităţii de experţi şi savanţi. Acesta constă în crearea „Regiunii euroasiatice Transnistria”. Practic, este planul de integrare în Uniunea Vamală, în condiţiile nerecunoaşterii republicii.

Potrivit viceministrului afacerilor externe al RMN, Igor Şornikov, din regiunea euroasiatică, în afară de Transnistria, ar putea face parte şi subiecţii regionali din Rusia, Ucraina, Belarus şi Moldova(!). În cadrul Regiunii euroasiatice, ar putea fi instituit un regim fără taxe vamale, după modelul Uniunii Vamale (pentru majoritatea mărfurilor şi serviciilor, cu excepţia unor tarife pentru protejarea pieţei interne); un regim facilitar pentru mărfurile produse în subiecţii-parteneri; crearea condiţiilor optime pentru investiţii reciproce; specializarea procesului de producţie, crearea întreprinderilor mixte; identificarea comună a pieţelor suplimentare de desfacere a producţiei fabricate, precum şi simplificarea procedurii de migraţie a forţei de muncă.

O altă propunere se referă la crearea corporaţiei ruse de stat, care va avea drept scop principal să promoveze integrarea economică în spaţiul CSI. Corporaţia de stat va obţine dreptul la organizarea concursurilor şi licitaţiilor de achiziţie a mărfurilor într-un regim favorabil, ceea ce ar deveni pentru întreprinderile transnistrene un fel de „colac de salvare” în condiţiile unei eventuale „blocade economice”.
Atragerea agenţilor economici în executarea lucrărilor în cadrul achiziţiilor publice ale Federaţiei Ruse ar putea fi efectuată de către corporaţia de stat prin intermediul Casei de comerţ „Transnistria”. Capitalul casei de comerţ, care este o societate pe acţiuni, ar putea fi împărţit între concernul rus de stat şi guvernul RMN, care vor figura în calitate de fondatori.
Totodată, nu este exclusă şi posibiliatea participării în capitalul social al companiilor transnistrene, orientate preponderent spre export”, susţin autorii acestei idei. Potrivit lor, Casa de comerţ „Transnistria” ar putea să promoveze pe teritoriul Rusiei mărfurile produse în Transnistria, ar putea reprezenta interesele companiilor transnistrene şi să acorde sprijin în identificarea noilor parteneri şi să atragă investiţii ruseşti.
Fostul ministrul al afacerilor externe al auroproclamatei RMN, Vladimir Iastrebciak, de asemenea, consideră că în cazul unei eventuale blocade economice a Transnistriei, ajutorul Rusiei ar putea fi exprimat în achiziţia de către monopolurile de stat a producţiei transnistrene. De exemplu, a producţiei textile, „calitatea căreia corespunde celor mai bune stardarde mondiale” .
Încă o variantă propusă: întreprinderile transnistrene obţin posibilitatea de a activa pe piaţa Uniunii Vamale, în aceleaşi condiţii ca şi întreprinderile din Rusia, Belarus şi Kazahstan. Iar la Tiraspol ar putea fi deschise centre de certificare, laboratoare, filiale ale „Rospotrebnadzor”-ului, la serviciile cărora ar putea apela companiile de pe malul drept al Moldovei, care îşi exportă producţia pe piaţa rusă.
Şi totuşi, reorientarea spre Est a exportului de circa 500 mil. dolari în termene restrînse este ireală, mai ales că în Rusia se aplică TVA de 18% la importul mărfurilor. Vicepreşedintele Camerei de comerţi şi industrie a Transnistrie,i Iuri Ganin, consideră că, în aceste condiţii, RMN ar putea să accepte parţial condiţiile pentru zona de liber schimb cu Uniunea Europeană şi astfel să-şi păstreze pieţele europene, îndeplinind toate cerinţele economice şi tehnice ale acordului, în afară de cele politice.

„Aceasta ar fi varianta acceptabilă pentru noi. Problema însă constă în faptul dacă Europa va fi de acord cu asemenea regim special şi cum va reacţiona în acest caz Moldova”. În caz contrar, potrivit lui Iuri Ganin, Trnsnistria va fi nevoită să elaboreze anumite mecanisme compensatorii: „Adică, vom trebui să lăsăm întreprinderile să scadă preţurile cît mai mult posibil, pentru ca după achitarea taxelor de import producţia lor să rămînă competititvă. Pentru aceasta va fi nevoie de susţinerea statului, de facilităţi fiscale substanţiale. Iar întreprinderile vor trebui să-şi asume, totuşi, o parte din cheltuielile pentru aceste măsuri compensatorii”.