Securitatea alimentară trece sub controlul guvernului

Foto: libertatea.ro

Victor SURUGIU

În timpul apropiat, parlamentul va vota în lectură finală proiectul de lege, ce introduce noi reguli privind asigurarea calităţii produselor alimentare. Se prevede că Agenţia Naţională pentru Securitatea Alimentară va trece în subordinea directă a guvernului. Partenerii europeni demult insistă asupra adoptării unei atitudini mai serioase faţă de produsele ce nimeresc pe mesele consumatorilor. Totodată, experţii spun că, fiind condusă de persoane interesate, agenţia ar putea deveni un instrument de influenţă politică şi economică.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a apărut în Moldova la începutul anului curent şi a început să îndeplinească funcţii generale ale unor ministere şi departamente. Instituţia a fost creată în urma fuzionării Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Provenienţă Animală cu Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer. Din aparatul noii instituţii fac parte 1500 de angajaţi, dintre care 1300 activează în subdiviziunile teritoriale.

Sarcina principală a agenţiei este asigurarea siguranţei alimentelor pe principiul „de la fermă pînă la consumator”, la toate etapele procesului de producţie. Este vorba despre: producţia furajelor, sănătatea animalelor şi planteror, producţia primară şi prelucrarea produselor alimentare, păstrarea lor, transportarea, comercializarea, precum şi importul şi exportul acestora. Printre alte funcţii ale agenţiri se numără elaborarea, implementarea şi monitorizarea Planului naţional al controalelor oficiale.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor este Gheorghe Gaberi, doctor în agricultură, care a condus SRL “Vitis-Cojuşna”, fiind preşedinte al Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de struguri de masă. El a mai deţinut funcţia de prorector al Universităţii Agrare, de director al Agenţiei pentru atragerea investiţiilor şi de viceministru al economiei.

Problema subordonării agenţiei îi preocupă demult pe legislatori. Discuţiile pe această temă au avut loc încă la etapa de aprobare a noii instituţii. O parte din deputaţii coaliţiei de guvernare au insistat ca agenţia să fie subordonată ministerului sănătăţii, deoarece este vorba despre ocrotirea sănătăţii, calitatea produselor alimentare şi lupta cu intoxicaţiile alimentare. Cealaltă parte a parlamentarilor considera că cea mai optimă cale este ca agenţia să fie în subordinea guvernului, fapt ce o va face mai independentă şi mai funcţională. Însă în cele din urmă a fost aprobată a treia variantă, potrivit căreia agenţia era subordonată ministerului agriculturii. În acest caz, rolul hotărîtor l-a jucat argumentul că asemenea practică există în multe ţări europene.

Acum însă, invocînd aceeaşi practică europeană, majoritatea parlamentară a decis să transmită agenţia în subordinea directă a guvernului. Ministerul agriculturii s-a pronunţat împotriva acestei iniţiative, dar nu a adus argumente în favoarea poziţiei sale. Ministerul de profil şi-a păstrat însă funcţia de elaborare a politicilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, în timp ce agenţia va răspunde de implementarea acestora.

Motiv pentru schimbarea subordonării acestui organ au servit numeroasele neajunsuri în activitatea acestuia, care nu au trecut neobservate de către experţii europen. Este vorba despre lipsa autonomiei, operativităţii în soluţionarea problemelor protecţiei consumatorilor, lupta insuficientă cu cei care încalcă regulile securităţii alimentare. Ultima picătură au constituit-o intoxicaţiile în masă la restaurantul „Golden Nica” din capitală.

„În cadrul discuţiilor privind subordonarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor un șir de detalii au rămas în umbră”, menţionează unul dintre experţii noştri. ”În mute privinţe, din cauza activităţii proaste a acestei agenţii, ţara noastră rămîne în urmă la implementarea recomandărilor Comisiei Europene privind crearea Zonei de liber schimb aprofundat şi atotcuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Procesul a intrat în impas la armonizarea legislaţiei locale cu cea europeană, modificarea standardelor naţionale şi alte acţiuni teoretice. Frînează şi adoptarea noilor regulamente privind ambalajul şi materialele pentru ambalaj, precum şi implementarea Strategiei de siguranţă a alimentelor.

Deocamdată, punctele de control veterinar şi fitosanitar nu sînt suficient de funcţionale, iar sistemul de înregistrare şi trasabilitate a animalelor, care trebuie să conţine informaţii despre fiecare lot de carne, nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor.

De asemenea, ridică semne de întrebare şi activitatea laboratoarelor specializate de stat şi a sistemelor de control a maladiilor animalelor. În mare parte, vina pentru situaţia creată o poartă organul care trebuie să se ocupe de problemele siguranţei alimentare. Dacă situaţia nu se va ameliora, noi nu vom reuşi să înlăturăm barierele netarifare în comerţ şi să introducem noile cote tarifare la exportul mărfurilor în Uniunea Europeană, deoarece una dintre condiţiile principale ale UE este stricta corespundere a mărfurilor importate cu standardele de calitate”.

Experţii mai invocă un motiv, din cauza căruia activitatea noii agenţii provoacă un interes viu al actorilor politici. Cu timpul, aceasta ar putea deveni un fel de instituţie similară „Rospotrebnadzor”-ului rusesc şi ar putea fi utilizată în calitate de pîrghie de influenţă economică şi politică, reieşind din interesele de partid sau de afaceri. Noua instituţie dispune de un larg spectru de competenţe, care, în particular, îi permite blocarea livrărilor pe piaţa moldovenească a anumitor produse, canalizînd fluxurile băneşti în direcţia necesară.