TOP-10 partide din Moldova care au scris istorie, însă au dispărut de pe arena politică

Foto: tribuna.md

Pe arena politcă a Republicii Moldova la timpul lor au scris istorie mai multe partide. Unele din ele au reușit să-și consolideze pozițiile și să devină jucători active, altele, însă, pentru totdeauna au dispărut din viața țării. Portalul tribuna.md a întocmit ratingul formațiunilor politice care au avut o soartă „scurtă”.

1) Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova

Formaţiunea a fost înregistrată la data de 8 septembrie 1995 de un grup de susţinători ai preşedintelui de atunci Mircea Snegur, care părăsiseră Partidul Democrat Agrar din Moldova, aflat la guvernare. PRCM îl susţine activ pe liderul său, Mircea Snegur în alegerile prezidenţiale din 1996, pe care acesta, totuşi, le pierde în favoarea lui Petru Lucinschi. În anul 1998, în baza PRCM este creat blocul electoral „Convenţia Democrată din Moldova”, care obţine 26 de mandate de deputat din 101, situîndu-se pe locul doi după comunişti. CDM participă la crearea coaliţiei democratice de guvernare, iar Mircea Snegur devine liderul acesteia. Totuşi, după o guvernare marcată de tensiuni în continuu, ratingul PRCM, dar şi al altor formaţiuni democratice cade vertiginos. În rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din februarie 2001, PRCM nu accede în Parlament, iar un an mai tîrziu fuzionează cu Uniunea Social Liberală „Forţa Moldovei” şi cu Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi creează Partidul Liberal.

2) Alianţa „Moldova Noastră”

A fost unul dintre cele mai reuşite proiecte politice din Moldova. A apărut înainte de alegerile parlamentare din 2005, pe baza fuziunii Alianţei Independenţilor, Partidului Liberal şi Alianţei Social-Democrate. În alegerile din 2005, pe baza AMN, a fost constituit blocul electoral „Moldova Democrată”, care a acumulat 34 de mandate din 101. După alegeri, blocul s-a destrămat, iar AMN a devenit principala forţă de opoziţie. În anul 2007, ca urmare a alegerilor locale generale, forţele democratice au reuşit să preia puterea în circa două treimi din localităţi, iar AMN i-a revenit un rol de bază în acest proces. AMN a participat şi la crearea coaliţiei de guvernare democratice, care în 2009 a înlocuit comuniştii la putere. În alegerile parlamentare din noiembrie 2010, AMN nu trece pragul electoral, iar ulterior fuzionează cu PLDM, încetîndu-şi existenţa.

3) Partidul Forţelor Democratice

Partidul Forţelor Democratice a avut iniţial denumirea de Congresul Intelectualităţii din Republica Moldova, apoi – Congresul Democrat Unit. Apare în iunie 1994, dar devine din start una din cele mai importante formaţiuni politice din ţară, dat fiind personalităţile marcante care se regăsesc în acest partid (Alexandru Moşanu, Nicolae Dabija, Vasile Nedelciuc etc.). În alegerile prezidenţiale din 1996, candidatul partidului, Valeriu Matei acumulează circa 9% din voturi, clasîndu-se pe locul cinci din nouă candidaţi. În alegerile parlamentare din 1998, PFD de asemenea acumulează circa 9% din voturi, obţinînd 11 mandate de deputat. Formaţiunea participă la crearea coaliţiei democratice de guvernare – Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, promovînd şi unii reprezentanţi în Cabinetul de Miniştri, iar Valeriu Matei devine vicespeaker. Ca urmare a unor tensiuni interne, dar şi a unor atacuri de imagine din exterior, partidul nu trece bariera electorală în alegerile anticipate din 2001, iar ulterior fuzionează cu Partidul Social-Liberal.

4) Partidul Social-Liberal

Partidul Social-Liberal a apărut după alegerile parlamentare anticipate din 2001, în cadrul cărora forţele democratice au suferit o înfrîngere zdrobitoare, iar comuniştii au obţinut majoritate constituţională. PSL îşi propune drept scop să devină o alternativă democratică serioasă şi, prin activismul de care dă dovadă, în mare parte reuşeşte acest lucru. PSL atrage în rîndurile sale mai multe forţe politice sănătoase la acea perioadă, iar la alegerile parlamentare din 2005 participă pe listele blocului electoral „Moldova Democratică”, reuşind să-şi promoveze în Parlament trei reprezentanţi. În februarie 2008, PSL fuzionează cu PD şi astfel îşi încheie activitatea ca formaţiune politică, deşi reprezentanţii săi continuă să facă politică activă în noua lor formaţiune.

5) Partidul Democraţiei Sociale

Apare în anul 2002 ca urmare a fuziunii dintre Alianţa Civică pentru Reforme şi grupul deputaţilor conduşi de ex-premierul Dumitru Braghiş. La scurt timp îşi schimbă denumirea în Alianţa Social-Democrată, iar în 2004 aceasta fuzionează cu Alianţa Independenţilor şi Partidul Liberal, creînd Alianţa „Moldova Noastră”. În scurta perioadă în care a existat ca formaţiune de sine stătătoare, a scris istorie, fiind unul din cele două partide de orientare democratică cu prezenţă parlamentară. A oferit baza necesară pe care ulterior a fost construită o nouă opoziţie democratică în raport cu Partidul Comuniştilor.

6)Mişcarea „Acţiunea Europeană”

S-a constituit în octombrie 2006, dar a fost înregistrată oficial în aprilie 2007. La baza apariţiei ei a stat un grup de istorici, în frunte cu Anatol Petrencu, care a şi devenit liderul Mişcării. MAE devine una dintre cele mai active formaţiuni politice ale ţării, dar, totuşi, la primul său examen electoral – în aprilie 2009, MAE obţine doar ceva mai mult de un procent din voturi, pe listele sale candidînd şi reprezentanţii PNL. Ulterior, conducerea formaţiunii este preluată de Veaceslav Untilă, iar la începutul anului 2011 MAE fuzionează cu PL.

7) Liga Democrat Creştină a Femeilor din Moldova

A fost înregistrată la data de 26 martie 1992, fiind prima organizaţie politică a femeilor din Moldova. A avut un rol important în primii ani de independenţă, avînd-o ca şi lider pe cunoscuta scriitoare Lidia Istrati. LDCFM a avut o prezenţă parlamentară constantă pînă în 2001, făcînd front comun cu echipele lui Mircea Snegur, Iurie Roşca etc. După alegerile parlamentare anticipate din 2001, în baza LDCFM este creat Partidul Social Liberal.

8) Partidul „Plai Natal”

Mişcarea „Plai Natal”, care ulterior a devenit Partidul „Plai Natal”, a fost înregistrată la data de 21 iunie 1999 la iniţiativa unui grup de cunoscuţi oameni de afaceri din Moldova: Vladimir Babii, Victor Şelin, Igor Crapivca etc. Formaţiunea a făcut mare vîlvă pe arena politică autohtonă pînă la alegerile din 2001, fiind un promotor înverşunat al conceputului republicii prezidenţiale. Însă, după ce la alegerile din 2001 a acumulat doar 1,58% din voturi, a decis să fuzioneze cu Alianţa Social Democrată, fuziune care se produce în toamna aceluiaşi an.

9) Uniunea Centristă din Moldova

Formaţiunea a apărut la 17 mai 2000 şi s-a poziţionat din start ca un partid ce-l susţinea pe preşedintele de atunci, Petru Lucinschi. La baza apariţiei ei a stat un grup de deputaţi independenţi, care anterior făcuseră parte din Mişcarea „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”. În anul 2001, UCM şi-a promovat în Parlament unii reprezentanţi pe listele blocului electoral „Alianţa Braghiş”. Reprezentanţii săi se manifestă destul de activ în Parlament, însă în alegerile din 2005 UCM obţine dor 0,75% din voturi. Dispare un timp din prim-planul vieţii publice (excepţie fiind alegerile locale generale din 2007), dar reapare în 2008, cînd lider al ei devine ex-Premierul Vasile Tarlev. Contrar aşteptărilor, formaţiunea înregistrează un rezultat destul de slab în alegerile din aprilie 2009 – 2,75%. Şi aceasta chiar dacă pe listele sale au candidat şi reprezentanţii altor formaţiuni politice (Mişcarea „Ravnopravie”, Partidul Umanist, Partidul Legii şi Dreptăţii). În alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009, la care UCM participă în comun cu PSD, rezultatul este şi mai alb – 1,86%. După aceasta, formaţiunea îşi încetează de facto existenţa, chiar dacă continuă să figureze oficial în Registrul partidelor de la Ministerul Justiţiei.

10) Mişcarea Voluntarilor din Moldova

A fost înregistrată la data de 25 decembrie 1992, fiind extrem de actuală atunci, cînd Moldova abia de reuşise să obţină încetarea conflictului armat de pe Nistru. Lider al formaţiunii a devenit cunoscutul activist în cadrul Mişcării de eliberare naţională, dar şi participant la conflictul armat de pe Nistru, Sergiu Mocanu. În alegerile parlamentare din 1994, Mişcarea participă pe listele blocului electoral „Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat”. Îşi promovează cîţiva reprezentanţi în Parlament, inclusiv deputat devine Sergiu Mocanu. În iunie 1996, Mişcarea s-a autodizolvat, majoritatea membrilor ei devenind membri ai FPCD.