În noul an – fără coaliţie

Foto: noi.md

Xenia Florea

Societatea moldovenească se pare că este pregătită că Republica Moldova va păşi în noul an fără o coaliţie de guvernămînt şi un nou guvern.

Iniţial, preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a declarat la unul dintre posturile TV că ar fi fost, desigur, „o variantă ideală” de creat pînă la Revelion nu doar majoritatea parlamentară, dar şi noul guvern. „Însă în situaţia noastră, mai bine e să măsurăm de şapte ori şi să tăiem o dată. De aceea, e mai bine să negociem şi să ajungem la o înţelegere, dar să obţinem un sistem politic şi o putere, pentru a asigura o stabilitate mai mare”, a sugerat Dumitru Diacov.

Apoi vicepreşedintele PDM Andrian Candu declară că nu este deloc obligatoriu ca noua coaliţie de guvernare să fie creată anume pînă la 30 decembrie. Adică, pînă la şedinţa de constituire a Parlamentului de legislatura a XX-a.

Şi, în sfîrşit, vicepreşedintele PLDM Valeriu Streleţ, discutînd cu moderatoarea unul talk-show, a solicitat să nu numească data de 30 decembrie drept data limită a negocierilor de formare a coaliţiei, deoarece, potrivit lui, procesul de negocieri „este foarte dificil şi negocierile se desfăşoară pe 12 capitole”.

În impas

Despre faptul că, din cauza divergenţelor pe un şir de probleme, procesul de negocieri dintre PDM, PLDM şi PL a intrat în impas, vicepreşedintele Partidului Liberal Dorin Chirtoacă a anunțat încă la mijlocul săptămînii trecute. Deşi democratul Andrian Candu dădea asigurări că negociatorii din partea PDM „poartă negocieri în fiecare zi” şi deja au purces la elaborarea proiectului acordului privind crearea coaliţiei.

Însă în afara scrierii textului acordului de coaliţie, pe ordina de zi mai figurează şi elaborarea noii structuri a Guvernului şi problema privind distribuirea portofoliilor şi funcţiilor. Anume pe aceste momente între participanţii la negocieri au apărut divergenţe principiale.

Liberalii lui Mihai Ghimpu le-au înaintat aliaţilor un şir de cerinţe cu caracter principial. Una dintre acestea este redistribuirea funcţiilor conform aşa-zisului principiu european, cînd partidele participante la negocieri îşi aleg cîte un minister în funcţie de numărul de mandate: iniţial PLDM, apoi PDM; apoi PL. Şi așa pînă cînd vor fi împărţite toate ministerele.

Democraţii, la rîndul lor, insistă asupra actualului statu-quo la distribuirea instituţiilor publice între părţile participante la negocieri, explicînd acest fapt prin „necesitatea continuităţii, deoarece ministerele au o anumită memorie, o anumită abordare”.

Totodată, în afara unui şir de ministere, liberalii mai pretind şi funcţia de preşedinte pentru liderul lor şi cer garanţii pentru alegerea lui Dorin Chirtoacă în funcţia de primar al Chişinăului la alegerile locale din 2015.

Se consideră că victoria în alegerile locale constituie jumătate din succesul la alegerile parlamentare, de aceea, să ai propriii oameni în organele administraţiei publice locale înseamnă să ai şi resursă administrativă, şi un element de presiune asupra alegătorilor.

Deşi după alegerile parlamentare, în Moldova la putere au rămas forţele proeuropene, dacă adunăm toate rezultatele obţinute pe 30 noiembrie, reiese că alegătorii moldoveni au exprimat un vot de neîncredere pentru integrarea europeană şi s-au pronunţat pentru vectorul estic. Iar acesta este un semnal destul de îngrijorător atît pentru Chişinău, cît şi pentru Bruxelles şi Washington. Nu în zadar, după alegeri, şedinţa Guvernului a fost începută de premierul Iurie Leancă cu reflecţii privind ultima şansă a forţelor proeuropene.

Aşa că alegerile locale din 2015 vor fi hîrtia de turnesol pentru electoratul din Moldova: forţele proeuropene au jumătate de an pentru a le demonstra alegătorilor că „integrarea europeană este singura cale spre modernizarea Moldovei”, iar partenerilor de dezvoltare – că Republica Moldova implementează reforme reale (mai ales în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei”, dar nu continuă mimarea lor.

De aceea, în cercurile analitice şi politice tot mai activ este discutată necesitatea creării unui guvern din profesionişti-tehnocraţi, conduşi de un premier dur, dar nu de un diplomat. Iar Dorin Chirtoacă, care şi-a epuizat suficient rezerva de încredere din partea electoratului şi care a obţinut victorie la ultimele alegeri exclusiv datorită suburbiilor capitalei şi minunilor echilibristicii săvîrșite de CEC, în situaţia creată este extrem de inoportun pentru forţele proeuropene în funcţia de primar al Chişinăului. Este nevoie de sînge proaspăt de profesionist.

Însă Mihai Ghimpu ţine una şi bună. De aceea, se consideră că liderul de facto al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, în ultimul timp, tot mai mult tinde spre o uniune cu comuniştii, care sînt gata să ofere sprijin forţelor proeuropene.

Lupta pentru funcţii

Însă despre posibilitatea unei alianţe cu PCRM au anunţat primii nu democraţii, dar preşedintele PLDM, Vladimir Filat. „Ținînd cont de realitatea actuală, consider că este necesar un dialog serios şi responsabil cu Partidul Comuniştilor, în pofida divergenţelor politice. Acest dialog este necesar pentru atingerea scopului nostru – consolidarea societăţii”, a declarat el.

PDM a susţinut această iniţiativă: „Partidul pe care am onoarea să-l conduc a pledat întotdeauna pentru un dialog constructiv cu toate forţele politice, pentru binele ţării noastre. Noi susţinem această iniţiativă, iar dialogul cu PCRM trebuie să înceapă cît mai repede, în zilele apropiate”, a spus preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu.

Experţii explică această transformare de opinii a PDLM, care anterior promitea să scape Moldova de comunişti şi de Voronin, prin divergenţe interne şi prin acutizarea luptei dintre preşedintele partidului, Vladimir Filat, şi prim-vicepreşedintele acestuia, Iurie Leancă.

Iurie Leancă, care este susţinut de partenerii europeni, vrea să rămînă premier. Iar în timpul campaniei electorale, PLDM a accentuat de fiecare dată că Leancă este şi va fi candidatul partidului pentru această funcţie. Însă Leancă-premierul îi închide în acest caz accesul lui Vladimir Filat către funcţiile înalte în stat. În acest caz, Vladimir Filat va fi nevoit să stea încă patru ani în umbra vicepreşedintelui său, a cărui popularitate în interiorul partidului este în creştere. Iar Filat, în afara păstrării poziţiei sale în partid, mai vrea să devină, cel puţin, preşedintele Parlamentului. Iar scopul maxim este să devină preşedintele ţării, după expirarea mandatului lui Nicolae Timofti în primăvara anului 2016.

Însă, în urmă cu două săptămîni, Biroul politic al PLDM nu a susţinut ambiţiile liderului său și a decis că partidul va pretinde postul de premier şi îl va înainta la această funcţie pe Iurie Leancă. Vladimir Filat, precum a scris presa, se va mulţumi cu postul de preşedinte al fracţiunii, iar fostul preşedinte al fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ va fi pus la cîrma Ministerului Agriculturii.

Însă, ținînd cont de evenimentele care au urmat, lui Filat nu i-a convenit această situaţie. Săptămîna trecută, cînd Leancă a plecat într-o vizită de două săptămîni la Bruxelles, preşedintele PLDM i-a convocat pe liderii organizaţiilor raionale de partid într-o discuţie cu uşile închise. Şi, precum se afirma, a încercat încă o dată să-i determine pe activiştii din teritoriu să treacă de partea lui şi să susţină iniţiativa de înaintare a lui la postul de preşedinte al Parlamentului, refuzîndu-i lui Iurie Leancă posibilitatea de a ocupa postul de premier.

La începutul săptămînii curente, în oficiul PLDM a avut loc şedinţa de constituire a viitoarei fracţiuni a PLDM în Parlamentul din legislatura a XX-a. Potrivit postului PRO TV Chişinău, deja peste o oră, în toiul discuţiilor, premierul Iurie Leancă a părăsit reuniunea, deşi următorul eveniment de pe agenda lui era planificat abia la ora 13.00.

Potrivit portalului Independent.md, care citează surse din cadrul PLDM, „Leancă trage din răsputeri de funcția de premier, iar de la 1 decembrie și pînă în prezent a reușit să-și atragă de partea sa cel puțin 10 din cei 23 de deputați PLDM. Iar asta în condițiile în care la început erau maximum 3-4 de partea sa”. „Leancă și grupul său de deputați PLDM ar fi gata să meargă într-o alianță cu PCRM, doar dacă i se va promite că rămîne în fruntea executivului. Din cîte se pare, PCRM-ul ar fi de acord cu această formulă, în condițiile în care comuniștii țintesc funcția de președinte, peste un an”, scrie Independent.md.

În aceste condiţii, Vladimir Filat, probabil, încearcă să preia iniţiativa de la adjunctul său. De aici decurge şi declaraţia lui privind necesitatea „unui dialog serios şi responsabil cu PCRM, în pofida divergenţelor ideologice”. Însă, potrivit experţilor, grupul de deputaţi ai lui Filat sînt categoric împotriva unei alianţe cu comuniştii.

Cu atît mai mult cu cît PCRM, mai exact, liderul lui, Vladimir Voronin, nu-şi ascunde aspiraţiile la postul de şef al statului. „Am o experienţă bogată a celor două mandate şi a activităţii politice de-a lungul anilor. Sondajele arată că o bună parte a populaţiei are încredere în mine. Astăzi, ţara noastră se află într-o perioadă foarte dificilă, iar candidatura mea la funcţia de preşedinte este cea mai potrivită”, a declarat Voronin săptămîna trecută.

Dar la postul de preşedinte aspiră şi Vladimir Filat. Aşa că liderului PLDM, avînd în vedere ambiţiile personale şi poziţia membrilor partidului său, îi va fi cu mult mai greu să negocieze cu comuniştii decît lui Iurie Leancă.

Democraţilor însă le convine această situaţie: PCRM nu mai este opoziţia puternică de temut. După epurarea cadrelor, aceasta s-at transformat într-un material politic destul de conciliabil (oponenţii afirmă că e unul „docil”). Dar şi Voronin, devenind preşedinte pentru a treia oară, nu va mai pretinde, cel mai probabil, fortificarea competenţelor prezidenţiale, spre deosebire de preşedintele Filat, fapt ce ar putea genera o criză politică în anul 2016.
Precum a dat de înţeles în cadrul unei convorbiri telefonice preşedintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, este nevoie de un ”preşedinte pacificator, de un preşedinte intermediar”. Un jucător politic activ la funcţia de şef al statului nu-i convine categoric PDM-ului.

P.S. Marţi, 23 decembrie, preşedintele Nicolae Timofti i-a convocat pe liderii partidelor care au acces în Parlament (Igor Dodon, Vladimir Filat, Vladimir Voronin, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu) la Reşedinţa de Stat pentru a discuta şi a stabili data primei şedinţe a noului organ legislativ. Timofti şi aşa a tergiversat cît a putut din cauza divergenţelor în cadrul negocierilor privind formarea coaliţiei.

Însă legislaţia în vigoare cere ca şedinţa de constituire a noului parlament să fie convocată în maximum o lună de la alegeri. Adică, nu mai tîrziu de 30 decembrie. Şi dacă Parlamentul nu se va convoca, atunci toată vina pentru încălcarea legii, precum afirmă specialiştii în domeniul dreptului constituţional, o va purta preşedintele, dar nu Parlamentul.

Analistul politic Igor Boţan este convins că normele legislative vor fi respectate şi Parlamentul de legislatura a XX-a se va întruni în prima sa şedinţă în termenele prevăzute de lege. Însă „vor ajunge forţele proeuropene la o înţelegere sau nu – nu se ştie”. Iar pe urmă vor urma Revelionul şi Crăciunul … Aşa că participanţii la negocieri vor avea nevoie de încă cel puţin două săptămîni după Anul Nou pentru a ajunge la un consens.