Balanța coaliției: 63 versus 55

Foto: omg.md

Xenia Florea

Recent a avut loc ședința de constituire a noului parlament. Nimic epocal nu s-a produs. Imagini ca din vechile caricaturi: șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, în loja pentru oaspeți. Felicitări din partea șefului statului și a președintelui Curții Constituționale. Apeluri la consens, activitate constructivă și „respectarea intereselor naționale” cu indicații clare, în ce plan geografic anume trebuie să se dezvolte aceste interese. Și colinde tradiționale cu o capră excentrică, care s-a așezat pe genunchii lui Mihai Ghimpu și care a devenit, se pare, eroina principală a ședinței de constituire a organului legislativ de legislatura a XX-a.

Primele pierderi și „duritatea” opoziției

Parlamentul nici nu și-a început bine activitatea că deja a pierdut un deputat, cîștigaînd un parlamentar neafiliat în schimb.

Primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, care a întîrziat la ședință, a declarat că renunță la mandat în favoarea activității de primar. Locul lui în fracțiunea Partidului Liberal va fi ocupat de candidatul de pe lista electorală a PL sub numărul 14, Mihaela Iacub, care este angajată a Primăriei Chișinău.

Despre independența sa și refuzul de a face parte din fracțiunea PCRM, în cadrul primei ședințe a noului organ legislativ, a anunțat Irina Vlah, care aspiră la postul de bașcan al Găgăuziei. Pe fondul ultimelor decizii ale Partidului Comuniștilor, potențialului candidat la bașcan nu-i convine să se asocieze cu PCRM – acest fapt le subminează pozițiile lor electorale, așa că în noul parlament Irina Vlah va „reprezenta doar interesele Găgăuziei”.

Gurile rele afirmă că aceasta nu a fost o decizie spontană a deputatei, dar o înțelegere cu conducerea Partidului Comuniștilor. Și că este puțin probabil ca conducerea PCRM să o excludă pe Irina Vlah din partid „pentru trădare”.

Comuniștii au refuzat categoric să se așeze alături de socialiști, preferînd vecinătatea democraților și a deputaților PLDM: formațiunile politice cu ideologii apropiate au alergie una la alta. Fapt demonstrat o dată în plus de liderul PSRM, Igor Dodon, de la tribuna parlamentară.

Președintele PSRM a fost singurul care a stricat liniștea la această sărbătoare a vieții cu denumirea „ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a XX-a”.

„Alegerile au arătat că majoritatea cetățenilor pledează împotriva vectorului european, a oligarhilor, eurounioniștilor. Oamenii au votat pentru altceva, pentru alt vector, pentru altă putere. Din păcate, o parte din voturi au fost înghițite de partidele-clone și spoileri. Astăzi, voi, partidele proeuropene, puteți forma majoritatea parlamentară datorită manipulărilor efectuate în cadrul campaniei electorale. Însă chiar și avînd această posibilitate matematică, voi nu puteți împărți funcțiile, deoarece, ca în bancul acela, nu vă puteți determina cine dintre voi e mai deștept, iar cine e mai frumos”, s-a adresat Igor Dodon către reprezentanții partidelor puterii. Cei din sală au șuierat indignați.

Și comuniștii au primit-o. „După ultimele declarații ale PCRM, totul a devenit clar – cum și cu cine ei văd viitorul Republicii Moldova. De acum încolo, pe noi ne interesează mai puțin cu ce se ocupă acest partid și vă asigur că același lucru se referă și la cetățeni. Mai mult noi nu avem de gînd să pierdem timpul cu voi. Este o expresie: „Nu bate în cel ce stă la pămînt”, a declarat Igor Dodon. Iar în calitate de „împușcătură de control” a adăugat că astăzi anume PSRM, dar nu PCRM este cel mai puternic partid din țară și singura formațiune politică de opoziție. Această opoziție, a promis liderul socialiștilor, „va fi dură, profesionistă și, desigur, responsabilă”.

Socialiștii se avîntă în luptă: ei deja au înregistrat trei inițiative legislative – despre denunțarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, cu privire la desfășurarea referendumului consultativ republican privind vectorul politicii externe a Republicii Moldova, concomitent cu alegerile locale din 2015 și declararea anului 2015 drept Anul Marii Victorii. Și au cerut crearea de urgență a unei comisii parlamentare pentru elucidarea schemelor ilegale de delapidare a banilor deponenților la BEM și Banca Socială.

Colegii doar s-au apărat. Vladimir Filat l-a numit pe Igor Dodon „Pavlik Morozov”. Ciar liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, l-a acuzat pe liderul PSRM de încălcare a regulamentului și de „egoism patologic”: la ședința de constituire a Parlamentului, conform Regulamentului, reprezentanții partidelor trebuie să prezinte de la tribună procesele verbale privind constituirea fracțiunilor, dar să nu vină cu dezvăluiri.

Partidele puterii au acum sarcini cu mult mai globale decît să desfășoare referendumuri și să denunțe acorduri: mai întîi, trebuie să creeze coaliția și să distribuie funcțiile. Apoi să modifice Constituția. Această sarcină ei au primit-o de la președintele țării.

„Trebuie să facem foarte multe și este în puterile noastre să ridicăm Republica Moldova la nivelul țărilor civilizate”, a declarat Nicolae Timofti de la tribuna parlamentară, adresîndu-se către deputați. Pentru aceasta, consideră președintele, trebuie modificată Constituția. Pentru „a soluționa problema alegerii președintelui, a asigura reforma în procuratură și alte prevederi, ce trebuie ajustate la cerințele timpului”.
Însă potențialii aliați au viziuni diametral opuse asupra faptului cum trebuie să arate Constituția modificată. Liberalii pledează pentru anularea statutului de neutralitate a țării, pentru limba română drept limbă de stat și pentru reducerea vîrstei minime a candidatului la funcția de președinte de la 40 pînă la 35 de ani. E clar pentru cine anume.

PLDM insistă asupra alegerii șefului statului prin vot direct de către popor, fapt ce va conduce automat la revizuirea și extinderea competențelor prezidențiale și renunțarea la forma parlamentară de guvernare. În acest sens, liberal-democrații ar putea găsi o înțelegere totală din partea opoziției „dure” în persoana PSRM. Al nouălea punct din cele zece din alocuțiunea lui Igor Dodon la ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a XX prevedea „asigurarea dreptului cetățenilor Republicii Moldova la alegerea directă a președintelui, prin operarea modificărilor respective în Constituția Republicii Moldova.

La rîndul lor, democrații și comuniștii sînt categoric împotriva trecerii la forma de guvernare prezidențial-parlamentară. Ei spun că Moldova, în anii 90, deja a trecut prin această experiență și nu a ieșit nimic bun din confruntarea dintre președinte și Parlament.

Totuși, pînă la modificarea Constituției e departe. Principala chestiune de pe ordinea de zi este crearea coaliției de guvernămînt. Potențialii aliați promit să prezinte rezultatele alegerilor pînă la mijlocul lunii ianuarie.

Balanța coaliției

Singurul rezultat practic al primei ședințe a Parlamentului de legislatura a XX fost crearea fracțiunilor. Președintele fracțiunii socialiștilor a fost desemnată Zinaida Greceanîi. (Igor Dodon vrea să candideze din nou la postul de primar al Chișinăului), PLDM – Vladimir Filat, Partidul Comuniștilor – Violeta Ivanov. Fracțiunea Partidului Democrat va fi condusă de Marian Lupu, iar cea a Partidului Liberal – de Mihai Ghimpu.

Pe de altă parte, dacă ținem cont de acest raport de forțe, Vladimir Filat se pare că s-a supus presiunii din interiorul partidului (și nu doar) și a renunțat la pretențiile sale la funcția de președinte al Parlamentului. Nu în zadar, în urmă cu cîteva zile, Iurie Leancă a dat de înțeles, la un post de televiziune, că „amploarea încălcărilor din sistemul bancar al țării este atît de mare, încît este nevoie de o expertiză externă” și că, peste cîteva săptămîni, la Chișinău va sosi un grup de experți străini pentru elucidarea situației la BEM și Banca Socială.
Adică, practic, prim-vicepreședintele PLDM a declarat război deschis șefului său de partid, încercînd să-și păstreze postul de premier.

Unii experți politici consideră că premierul Leancă, în condițiile actuale, nu este nici pe de parte cea mai bună alegere pentru coaliția de guvernămînt. Leancă, care este numit deseori „premier european”, este bun în această funcție într-o perioadă de „pace”. Cînd în țară totul e liniștit, economia se dezvoltă, reformele avansează, populația este relativ mulțumită și de puterea executivă a inteligentului premier „european”, în calitate de persoană reprezentativă.

Însă recentele alegeri parlamentare au demonstrat dezamăgirea electoratului moldovenesc în vectorul european, din cauza acțiunilor deloc europene ale partidelor puterii. Noul guvern trebuie să schimbe urgent atitudinea în societate, pentru ca peste patru ani să nu zboare de la putere și să nu admită reorientarea vectorului politicii externe a țării. Totodată, și partenerii occidentali așteaptă de la noul guvern „proeuropean” acțiuni hotărîte și reforme reale.

În aceste condiții, consideră experții, puterea executivă are nevoie de o mînă puternică, iar uneori și dură.

Însă, pe de altă parte, potrivit datelor noastre, în negocierile pe marginea coaliției lucrurile încă nu sînt deloc clare. Nu în zadar, după ședința de constituire a Parlamentului, Vladimir Filat a declarat în fața jurnaliștilor că discuțiile privind candidatura la funcția de premier sînt premature. „În primul rînd, trebuie finalizat procesul de negocieri”, a spus el.

Precum a declarat „în afara camerei”, unul dintre noii deputați, „e aproape sigur că la crearea noului guvern va participa PCRM”. Adică, în locul coaliției PDM-PLDM-PL ar putea fi creată coaliția PDM-PLDM-PCRM. Pe de o parte, din cauza încăpățînării excesive și principialității lui Mihai Ghimpu, care „prea multe vrea”. Pe de alta – din cauza „disponibilității lui Filat de a merge la anumite jertfe”.

Chipurile, în dorința lui de a ocupa postul de președinte al Parlamentului, președintele PLDM este gata să renunțe la un șir de ministere în noul guvern. Liderului „de facto” al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, îi convine acest lucru: luîndu-i în calcul pe comuniști, el obține un guvern aproape controlabil (2/3 împotriva 1/3 a lui Filat), postul de premier pentru partidul lui și aproape soluționată problema alegerii președintelui în primăvara anului 2016. Coaliția PDM-PLDM-PCRM în organul legislativ cu 63 de mandate, față de 55 de mandate ale coaliției PDM-PLDM-PL.

În ce parte va înclina balanța coaliției – în dreapta sau totuși în stînga – vom afla la mijlocul lunii ianuarie. Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov a declarat că anunțul despre crearea coaliției ar putea fi făcut deja la următoarea ședință a Parlamentului, care va avea loc pe 12 sau pe 13 ianuarie.