În Moldova va apărea un nou organ anticorupție cu competențe extinse

Foto: cni.md

Victor Surugiu

Despre reforma sistemului anticorupție se vorbește demult. Printre prioritățile Guvernului Filip sînt menționate lupta cu corupția și reformarea unor instituții-cheie de profil.

Primul pachet legislativ deja a fost aprobat de Cabinetul de Miniștri și prevede lichidarea Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Experții au dubii în eficiența noului mecanism și vorbesc despre tentativele de monopolizare a activității anticorupție în Moldova.

Reformă tergiversată

Legea cu privire la instituirea Comisiei Naționale de Integritate a fost adoptată în decembrie 2011, iar în 2012 instituția și-a început activitatea. CNI a fost creată în calitate de organ autonom, subordonat parlamentului. Funcția de bază a acesteia este controlul declarațiilor cu privire la venituri și proprietate, precum și cele de interese ale „persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, ale judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane cu funcţie de conducere”.

Pe parcursul cîtorva ani de activitate, comisia a transmis Procuraturii Generale 300 de dosare intentate pe numele unor persoane cu funcții de răspundere, legate de prezentarea unor declarații incomplete sau completate incorect. Doar unii dintre aceștia au fost trași la răspundere, iar în prezent în instanțe sînt examinate doar 4 dosare. CNI a fost criticată regulat pentru faptul că îi trece cu vederea pe politicienii și funcționarii corupți.

Partenerii de dezvoltare și-au exprimat în repetate rînduri dezamăgirea în legătură cu tergiversarea reformelor în instituțiile anticorupție. Organizațiile internaționale și nonguvernamentale, ale căror studii au stabilit lipsa unor rezultate palpabile în lupta împotriva corupției, au recomandat adoptarea unor măsuri urgente. Reforma CNI a figurat inițial și printre revendicările participanților la acțiunile de protest din capitală.

Guvernul Gaburici nu a reușit să adopte pachetul de legi privind reforma în domeniul anticorupție. În iunie 2013, în cadrul unei ședințe de guvern, Gaburici a cerut ca membrii Guvernului să voteze nominal pentru aceste documente, însă această inițiativă a fost susținută doar de 9 membri ai Executivului.

Peste cîteva luni, premierul Valeriu Streleț și-a exprimat disponibilitatea de a iniția lichidarea CNI, însă nu a reușit: Guvernul a fost demis. Dacă reforma ar fi fost votată anul trecut, atunci Comisia și-ar fi încetat activitatea din 1 ianuarie 2016.

Examinarea pe fundalul conflictului

La scurt timp de la blocarea pachetului anticorupție în Guvern, spicherul Parlamentului, Andrian Candu, a propus crearea unui nou grup de lucru pentru resetarea sistemului anticorupție. Acest grup a elaborat noi proiecte de lege.

Acum, lichidarea Comisiei depinde de deputați: Guvernul Filip a aprobat, în februarie, pachetul proiectelor de lege și l-a transmis spre examinare Parlamentului. Dacă aleșii poporului vor vota pentru reforme, anul acesta CNI va intra în componența Centrului Național Anticorupție (CNA), care va avea competențe extinse.

Dezbaterea și examinarea pachetului anticorupție a avut loc pe fundalul conflictului dintre spicherul Andrian Candu și președintele CNI, Anatolie Donciu. Președintele Parlamentului i-a sugerat lui Donciu să demisioneze, menționînd că în caz contrar, deputații vor fi nevoiți să-l demită. PLDM și PL nu au susținut această inițiativă, iar spicherul a fost nevoit să excludă proiectul de pe ordinea de zi.

Drept motiv au servit acuzațiile de încălcare a regimului conflictului de interese: președintele CNI a participat la o ședință în cadrul căreia era examinată declarația privind proprietatea superiorului fiului său.

Anatolie Donciu nu și-a recunoscut vina și a declarat că, din punct de vedere legal, era suficient ca el să se abțină de la vot. Președintele Comisiei este convins că este vorba despre o răfuială politică pentru că anterior el a pledat pentru desfășurarea reformei CNI, care a fost blocată de Partidul Democrat.

Declarațiile vor fi verificate de un inspector

Dacă în prezent componența CNI este aprobată de Parlament, atunci conducătorii noii structuri – directorul și un vicedirector – vor fi numiți de președintele țării. Șeful statului aprobă mandatul lor de cinci ani, iar prelungirea mandatului este posibilă doar o dată. Astfel, conducătorii CNI vor putea activa în aceste funcții doar 10 ani. Reformatorii consideră că această schemă va elimina controlul politic și va exclude influența parlamentului și guvernului asupra activității CNI.

Reforma introduce funcția inspectorului de integritate. Se preconizează că în noul organ vor fi 30 de inspectori, care vor verifica declarațiile privind venitul și proprietatea persoanelor cu funții de răspundere, precum și prezența conflictului de interese. La fel ca în sistemul judecătoresc, dosarele vor fi repartizate între inspectori în mod aleatoriu.

Inspectorii de integritate vor avea dreptul să verifice patrimoniul de peste hotare al funcționarilor moldoveni, iar la necesitate vor avea acces în locuințele lor. Printre prerogativele acestora se numără: sechestrarea patrimoniului, a cărui valoare, indicată în declarație, trezește suspiciuni, și supunerea expertizei.

Pachetul proiectelor de legi mai include legea privind declararea patrimoniului și intereselor personale, privind Centrul Național Anticorupție, precum și modificările și completările la un șir de acte legislative.

Reforma prevede pedepse mai dure pentru persoanele care încalcă normele anticorupție și care prezintă date eronate în declarațiile lor, inclusiv pînă la demiterea lor din funcție. Modificările prevăd că averea funcționarilor, a cărei proveniență nu este confirmată prin venituri legale, poate fi confiscată. Funcționarii publici, de asemenea, sînt obligați să-și declare proprietățile înregistrate peste hotare.

Păreri împărțite

În procesul de analiză a eficienței modificărilor propuse, opiniile experților s-au împărțit. Unii specialiști, printre care și actuali membri ai CNI, consideră că acest sistem va fi departe de noțiuni precum independența, imparțialitatea și transparența. În opinia vicepreședintelui CNI Victor Strătilă, delegarea unor competențe extinse conducerii noii instituții va conduce la lupta selectivă împotriva corupției.

Astăzi, la CNI funcționează modelul controlului colectiv al integrității, în cadrul căruia deciziile sînt adoptate de către membrii Comisiei împreună. În noul CNA verdictul va fi emis de un singur inspector, subordonat exclusiv directorului centrului. Potrivit unor experți, acest fapt va avea un impact negativ asupra indicatorilor luptei anticorupție și va reduce la zero micile realizări obținute pînă în prezent.

Alți specialiști salută lichidarea principiului de colegialitate. Președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, menționează că, în condițiile în care actualul model nu a adus rezultate, noul sistem de control al integrității va fi cu mult mai eficient.

„Reforma pînă în prezent nu a fost adoptată în variantă finală doar din cauza că unii politicieni nu sînt interesați în asta, menționează unul dintre experții noștri. Anul trecut, de exemplu, pentru pachetul de legi refuzau categoric să voteze miniștrii din Partidul Democrat.

Asupra faptului că procesul s-a urnit din loc, în mare parte au influențat UE și alți parteneri de dezvoltare. Moldovei i s-a dat de înțeles că, dacă în țară nu va începe lupta anticorupție, atunci relațiile autorităților cu instituțiile europene și internaționale se vor înrăutăți. Funcționarii europeni au reiterat că reforma CNI este una dintre prioritățile UE în sensul acordării asistenței pentru Moldova.

Este evident că persoanele interesate au avut nevoie de timp pentru a opera modificări în proiectele de lege, precum și să finalizeze perfectarea patrimoniului mobil și imobil. Este vorba că legea nu are putere retroactivă, iar confiscarea vilelor, apartamentelor și automobilelor, prevăzută în modificări, va fi aplicată doar față de patrimoniul procurat după intrarea lor în vigoare.

Chiar dacă va exista voință, această lege nu va putea fi retroactivă, deoarece va intra în contradicție cu prevederile privind protecția proprietății private, fixată în Constituție și Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Totodată, trezește suspiciuni eficiența noului mecanism în ceea ce privește declararea activelor de peste hotare. Mulți funcționari moldoveni au averi în alte țări, pe care le-au declarat în Moldova. Însă astăzi este practic imposibil de obținut informații actualizate despre imobilul, automobilele și alt patrimoniu al lor de peste hotare. Chiar și autoritățile române refuză să prezinte asemenea date, făcînd trimitere la lipsa cadrului normativ.

Totodată, fuzionarea CNI cu CNA va conduce la monopolizarea activității anticorupție de un singur organ, fapt ce comportă anumite riscuri. Organizarea activității noului CNA ar putea dura un an-doi, pe parcursul cărora lupta anticorupție va purta un caracter selectiv”.