Misiunea FMI în Moldova și-a luat o pauză pînă în mai

Foto: sputnik.md

Xenia Florea

Un nou grup de experți ai Fondului Monetar Internațional a părăsit Chișinăul, după o vizită de lucru de o săptămînă. Experții nu au avut mandat pentru a purta negocieri privind noul program de susținere financiară. Această misiune a lucrat în Moldova conform procedurii standard: o dată la jumătate de an, experții Fondului vin în țările recipiente pentru a lua niște indicatori. În plus, statele datornice sînt obligate să coordoneze cu FMI proiectul legii bugetului înainte de a fi adoptat de parlament. Iar bugetul pentru 2016, în Moldova încă nu a fost aprobat.

Totodată, conducătorul Misiunii, Ivanna Vladkova-Hollar, și colegii ei au mai avut o sarcină – de documentare. În Republica Moldova activează un nou guvern, cu care emisarii Fondului încă nu au lucrat și, potrivit unor surse, reprezentații FMI au trebuit să se asigure că „cu acești oameni ai ce vorbi”.

„Situația e 50 la 50. Pe de o parte, experții Fondului au activat destul de productiv la Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Banca Națională și ei au căpătat o anumită doză de optimism. Pe de altă parte, reprezentanții FMI nu au certitudinea deplină că în sectorul bancar lucrurile sînt în regulă – anume în privința acestui domeniu experții au avut cele mai multe întrebări. Din cîte am înțeles, FMI și-a luat o pauză pînă în luna mai și așteaptă acțiuni concrete din partea autorităților moldovene, inclusiv în această direcție”, a spus interlocutorul nostru.

Jocul de-a șoarecele și pisica

Ex-ministrul Finanțelor Veaceslav Negruța, comentînd pe rețelele de socializare declarația Misiunii de evaluare a FMI, a scris că aceasta „este cea mai dură atitudine din partea FMI la adresa autorităților moldovene, începînd cu anul 1992” (adică, din momentul aderării RM la Fondul Monetar) și nici formularea diplomatică a comunicatului nu poate ascunde acest fapt.

Iată doar cîteva citate din declarația șefului Misiunii, Ivanna Vladkova-Hollar, difuzată de reprezentanța FMI în Moldova:

„Perspectivele rămîn a fi deloc simple; pentru a le face față, va fi necesară o gestionare competentă a economiei.

„Politica bugetar-fiscală are capacități limitate de susținere a activității economice pe intern, în special pînă cînd noile autorități vor elabora o politică fiscală și o politică de cheltuieli bugetare care vor duce la consolidarea capacității bugetului public național de a asigura realizarea obiectivelor de pe agenda de dezvoltare.

„Guvernarea slabă în sectorul bancar generează costuri mari pentru economie. Înlăturarea deficiențelor ce țin de supravegherea bancară constituie un deziderat demult așteptat, a cărui atingere va juca un rol esențial în restabilirea stabilității macroeconomice și, în cele din urmă, în asigurarea prosperării economiei Republicii Moldova”.

„Comunicatul se referă nu doar la situaţia din sectorul bancar, finanțele publice, lipsite de politici – lucruri cunoscute și semnalate de multă lume de ceva timp, dar vizează și competențele profesionale ale celor care gestionează economia. Din păcate, avem ce avem. Și perspectivele sînt deloc bune”, a scris Veaceslav Negruța.

Relațiile Chișinăului cu Fondul Monetar Internațional în ultimul an – un an și jumătate seamănă cu jocul de-a șoarecele și pisica.

Încă în luna iulie 2014, FMI a anunțat în raportul său că în RM au sporit riscurile pentru stabilitatea sistemului financiar din cauza problemelor serioase cu administrarea corporativă în sectorul bancar. Fondul Monetar a recomandat Chișinăului să întreprindă măsuri urgente, pentru a sigura stabilitatea și securitatea sistemului bancar al țării.

Printre recomandările de bază au fost: asigurarea accesului la informația privind structura proprietarilor băncilor comerciale. Precum și supravegherea minuțioasă a activității „Băncii de Economii”, pînă cînd aceasta nu va corespunde cerințelor normative și nu se va îmbunătăți transparența acționarilor băncii.

La sfîrșitul anului 2014, Fondul Monetar și-a reiterat temerile privind existența unor probleme serioase a administrării corporative în sistemul bancar al RM, ce prezintă riscuri pentru stabilitatea financiară a țării. Însă Chișinăul nu a făcut concluziile necesare. Iar la începutul anului 2015, provocînd o depreciere bruscă a monedei naționale și o creștere galopantă a prețurilor, acesta a decis să apeleze la ajutorul financiar al donatorilor.

La sfîrșitul lunii februarie 2015, guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, a declarat că Moldova poate fi salvată doar de un nou program de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, care trebuie să aibă obligatoriu componenta financiară. Asta deoarece, potrivit lui, „este nevoie de un flux mare de valută, noi avem probleme cu balanța de plăți”.

Însă aici este un paradox: chemînd public în ajutor partenerii de dezvoltare, pe parcursul anului 2015, autoritățile au făcut tot posibilul pentru a evita relațiile „serioase” cu FMI.

Cînd pe 12 iunie 2015 a demisionat premierul Chiril Gaburici, iar misiunea Fondului cu mandatul pentru negocierea noului memorandum și-a anulat vizita în RM, aceasta a părut o întîmplare. Însă cînd la finele lunii septembrie, anume în momentul sosirii misiunii „cu mandat”, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, și-a anunțat demisia Dorin Drăguțanu, iar ulterior a fost demis și Guvernul Valeriu Streleț, a devenit evident faptul că Chișinăul încearcă să evite acceptarea obligațiilor față de FMI.

Despre aceasta a declarat direct ex-premierul Valeriu Streleț, care a spus că guvernul lui a fost demis cu cîteva zile înainte de a trimite o scrisoare FMI-ului cu invitația unei misiuni „cu mandat”. „Nesemnarea memorandumului este avantajoasă pentru democrați, pentru că acest acord înseamnă desfășurarea reformelor”, a declarat atunci Streleț.

Și iată acum, părăsind Chișinăul, Ivanna Vladkova-Hollar, a reiterat ceea ce FMI a menționat încă în 2014: „Ameliorarea guvernării corporative și evaluării riscurilor băncilor sînt posibile doar cu condiția reevaluării complexe a beneficiarilor lor finali”. Punct.

Va asculta de data aceasta Chișinăul – e o mare întrebare. Pe de o parte, restabilirea relațiilor cu donatorii a fost anunțată de premierul Pavel Filip drept prioritatea nr.1. Pe de alta, precum insistă Veaceslav Negruța, în sectorul bancar din RM are loc o nouă „afacere”, iar lichidarea ”Băncii de Economii”, ”Unibank” și „Băncii Sociale” este doar prima rîndunică.

Potrivit lui Negruța, alte trei bănci mari din RM ar putea avea aceeași soartă: “Victoriabank”, “Moldindconbank” și “Moldova-Agroindbank”. Potrivit fostului ministru al finanțelor, anume asupra lor și-au ațintit atenția „unii funcționari, care intenționează să monopolizeze sistemul bancar din Moldova”.

„Are loc o luptă crîncenă pentru crearea în țara noastră a unul sistem compus din două bănci, una dintre care ar trebui să fie Banca Națională, iar alta – un centru analitic ce adoptă deciziile privind afacerile în sectorul bancar. Aceste două bănci pot fi reprezentate de cîteva bănci cu denumiri diferite. Este o tentativă de a prelua controlul asupra întregului sistem bancar din Republica Moldova. E o încercare de monopolizare a sistemului bancar”, a declarat Veaceslav Negruța la începutul lunii februarie.

Și iată că în cadrul recentei sale vizite, de această problemă s-a ocupat îndeaproape și misiunea FMI. „Scopul principal al acestei vizite a fost să se asigure că nu există riscul unui colaps bancar și dacă, în general, merită să fie purtate negocieri cu Republica Moldova”, a declarat unul dintre experții noștri.

Sărbătorile de mai de la FMI

În ajunul plecării din Moldova, experții Misiunii de evaluare a FMI și-au luat rămas bun de la premierul Pavel Filip, care, în cadrul întrevederii avute cu aceștia, le-a promis să se concentreze pe reformele în domeniul justiției, luptei anticorupție, administrării de stat, pe reformele ce țin de stabilirea unei economii funcționale etc., și și-a exprimat încrederea în impulsionarea relațiilor bilaterale de parteneriat.

În ce măsură sînt dispuse autoritățile RM să impulsioneze aceste relații se va afla în următoarele luni. Precum ni s-a dat de înțeles, FMI a oferit Chișinăului un termen pînă în luna mai, pentru a-și demonstra seriozitatea intențiilor sale.

Această perioadă nu a fost aleasă întîmplător. În primul rînd, pînă atunci urmează a fi finalizat auditul detaliat al noilor bănci cu probleme (“Moldova Agroindbank”, “Moldindconbank”și “Victoriabank”), în special în ceea ce privește tranzacțiile băncilor cu persoanele afiliate, transparența structurii acționarilor, fluxurile valutare, precum și totul ce ține de credite.

În al doilea rînd, în aceste două luni, Guvernul și Parlamentul, demonstrînd seriozitatea intențiilor, trebuie să îndeplinească recomandările anterioare ale FMI ce țin de supravegherea bancară și guvernarea corporativă, precum și să purceadă la implementarea lor. Aceasta va fi hîrtia de turnesol pentru Chișinău, care se limitează doar la promisiuni.

În al treilea rînd, în aprilie-mai, Ministerul Finanțelor trebuie să elaboreze politica bugetar-fiscală pentru anul 2017, care, potrivit legislației în vigoare, urmează a fi aprobată de Parlament în sesiunea de primăvară-vară. Și dacă actuala misiune de evaluare a FMI a fost de acord cu păstrarea în 2016 a impozitelor și taxelor la nivelul anului 2015, înțelegînd perfect că timpul pentru schimbările radicale a trecut, atunci în politica fiscală pentru anul 2017, potrivit unuia dintre experții noștri, FMI își „va înăspri mesajul”.

De exemplu, precum a declarat pentru NOI.md președintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, „pentru anul viitor există o recomandare foarte serioasă de a introduce TVA de 20% la producția agricolă”.

„Ei și acum au cerut desfășurarea unei analize a impactului taxei reduse de 8% asupra bugetului și componentei sociale – cu cît s-au redus prețurile la produse. Iar acest lucru în condițiile noastre este ireal, deoarece taxa de 8% se aplică doar la materia primă, iar la produsele finite taxa este de 20%, plus un șir de intermediari. În urma acestei analize ei vor vedea că încasările la buget nu s-au majorat, prețurile nu s-au prea schimbat, atunci la ce bun producătorii agricoli să mențină taxa de 8%?“, a spus Alexandru Slusari.

Totodată, nu trebuie să uităm că în RM se apropie alegerile prezidențiale și situația politică din țară s-ar putea acutiza. Opoziția activă visează la alegeri parlamentare anticipate, care, potrivit sondajelor sociologice, ar putea schimba cardinal raportul de forțe. Iar FMI, de regulă, nu încheie programe de colaborare cu guvernele cu mandat limitat. De regulă, asemenea programe se încheie pe o perioadă de 3-4 ani.

Dacă pînă în luna mai, circumstanțele vor fi favorabile pentru autoritățile RM și acestea vor convinge FMI în capacitatea lor de negociere, atunci în luna mai, în RM ar putea sosi o misiune a FMI cu mandat pentru negocierile privind noul program de sprijin financiar.

Conform scenariului optimist, noul memorandum cu Fondul Monetar Internațional ar putea fi încheiat la toamnă, iar la finele acestui an sau la începutul anului viitor, RM ar putea obține prima tranșă de la FMI.

„Ei nici măcar cuvîntul «criză» nu-l pronunță”

Expertul economic Elena Gorelova nu este atît de optimistă în prognozele ei. „Repede nu va fi posibil: ținînd cont de ritmurile implementării reformelor, e puțin probabil ca un nou acord cu FMI să fie semnat anul acesta, nemaivorbind deja despre tranșe. FMI așteaptă de la noi nu doar legi, ci acțiuni concrete. Iar acestea, deocamdată, lipsesc. Există declarații din partea premierului Filip privind impulsionarea reformelor, există declarațiile unui șir de miniștri, iar acțiuni concrete nu-s”, a declarat Gorelova pentru NOI.md.

A doua problemă este riscul alegerilor anticipate: „Din această cauză, autoritățile se află într-o situație complicată. Vor adopta oare acestea măsuri nepopulare, care, cu siguranță, vor fi scrise în textul memorandumului, în asemenea condiții șubrede?”.

În 2010, pentru deschiderea liniei de creditare a FMI, Guvernul Vladimir Filat a căzut de acord cu lichidarea școlilor cu puțini copii, majorarea numărului de copii în clase, reducerea cadrelor pedagogice, înghețarea salariilor bugetarilor, sistarea programelor sociale, majorarea vîrstei de pensionare pentru angajații publici, procurori și judecători, majorarea impozitelor și accizelor, privatizarea întreprinderilor strategice etc.

Noul program de cooperare cu Fondul Monetar Internațional, cu siguranță, va continua această linie de șoc. Însă cît de mult are nevoie acum Republica Moldova de banii FMI și, în general, de mijloacele altor donatori?

Fondul Monetar Internațional oferă bani pentru menținerea rezervelor valutare, alți donatori – pentru implementarea proiectelor de infrastructură.

„Bani în buget nu sînt. Însă FMI și donatorii nu oferă bani pentru pensii și salarii. Asistența financiară a lor constituie măsurile de susținere și implementare a proiectelor de infrastructură. Drumuri noi, apeducte, canalizare, sisteme de irigare – toate acestea sînt bune, însă în situație de criză noi trebuie să facem singuri ceva. Aici banii partenerilor de dezvoltare au un rol pasiv.

Iar la noi toate merg pe dos: restabilirea relațiilor cu donatorii este anunțată drept prioritatea nr.1. Prioritatea nr.1 în actualele condiții este finanțarea stabilă a cheltuielilor bugetare curente și ieșirea din criză. Donatorii sînt secundari. Iar pentru ieșirea din criză este nevoie de un program anticriză clar și bine pus la punct. Iar cei de la Guvern nici măcar cuvîntul «criză»” nu-l pronunță”, menționează Elena Gorelova.

În locul programului anticriză, asupra elaborării și adoptării căruia insistă experții, Guvernul, tradițional, contează pe faptul că „străinătatea ne va ajuta”. Astfel, la începutul lunii februarie, premierul a relatat în direct la un post TV că „noi am stabilit cîteva decizii pentru ieșirea din situația creată, contînd pe ajutorul partenerilor externi”.

Însă, ciocnindu-se cu „specificul moldovenesc”, de data aceasta, creditorii externi, cu siguranță, vor construi relațiile cu Guvernul Filip pe cu totul alte principii decît cu Guvernul Filat. De acum încolo, nici un fel de „avansuri”: adoptînd decizia privind acordarea ajutorului Republicii Moldova, FMI va înainta condiții cu mult mai dure pentru îndeplinirea programului de reforme și privind obligațiile asumate deja de Moldova anterior, susține Gorelova.