Bugetul va fi completat din contul consumatorilor?

Foto: ulgrad.ru

Victor Surugiu

În următoarele zile, guvernul aşteaptă prezentarea proiectului politici bugetar-fiscale pentru anul curent. Autorităţile nu exclud faptul că documentul va fi bazat pe înăsprirea poverii fiscale. Unele măsuri ajung pînă la absurd ca, de exemplu, propunerea de a amenda cumpărătorii care nu şi-au luat bonul de casă.

Ideea de a stimula unităţile comerciale să respecte legislaţia fiscală cu ajutorul amenzilor aplicate cumpărătorilor este o premieră în Moldova. Experţii vorbesc despre o abordare neprofesionistă şi de riscuri majore de corupţie.

Indiferent de valoarea cumpărăturii

Moldova trăieşte a treia lună fără buget. Dacă reieşim din cerinţele legislaţiei în vigoare, proiectele Legii bugetului 2016 şi cel al politicii bugetar-fiscale ar fi trebuit să fie adoptate încă noiembrie anul trecut.

Însă pînă în prezent, aceste două documente nici nu au fost prezentate spre examinare în guvern. Recent, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2016 a fost prezentat de Ministerul Finanţelor pentru dezbateri publice. El a fost elaborat de guvernul anterior, iar actuala echipă guvernamentală doar a introdus mici modificări.

În ţară se aşteaptă nu doar majorarea tradiţională a accizelor, introducerea noului impozit şi extinderea competenţelor Serviciului fiscal, dar şi alte reguli noi, menite să suplinească bugetul de stat. Ministerul Finanţelor explică aceste schimbări prin necesitatea alinierii normelor noastre la standardele europene.

Însă unele prevederi ale politicii bugetar-fiscale au fost supuse unor critici dure din partea experţilor, care consideră că acestea contravin nu doar practicii europene, dar şi cu bunul simţ. Printre cele mai discutate este propunerea de a introduce amenzi pentru persoanele fizice, care nu vor lua bonul de casă şi nu-l vor păstra pînă la ieşirea din magazine şi unităţi comerciale.

„Bonul de casă neluat de către consumator sau refuzul de a oferi bonul la solicitarea organelor de control se pedepseşte cu amendă în mărime de 3 unităţi convenţionale”, se arată în proiectul de lege. Astfel, valoarea amenţilor în toate cazurile constituie 60 de lei, indiferent de costul cumpărăturii.

Fără scop şi calcule

Se preconizează că noile reguli vor intra în vigoare din 1 aprilie 2016. Cine şi cum va verifica respectarea normei privind amendarea consumatorilor, în proiect nu se precizează, fapt ce, în opinia experţilor, comportă riscuri majore de corupţie şi creează premise pentru interpretarea neunivocă a legii.

Precum au menţionat experţii solicitaţi de NOI.md, în proiectul politicii bugetar-fiscale nu sunt trasate scopurile şi lipsesc estimările impactului modificărilor propuse. În acest sens, nu este clar ce aşteaptă autorităţile în rezultatul introducerii amenzilor pentru consumatori. Potrivit experţilor, introducerea acestor reguli în proiect denotă o abordare neprofesionistă a documentului.

Amenzile pentru consumatori nu constituie un know-how în legislaţia moldovenească, în special, cînd este vorba despre relaţiile cu furnizorii de gaze, apă, energie electrică, energie termică, servicii comunale. Cetăţenii sunt amendaţi regulat, de exemplu, pentru necorespunderea plombelor pe contoarele cu modelele unui anumit an, sau pentru racordarea ilegală la sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Însă ideea de stimulare a punctelor comerciale şi a altor structuri comerciale să respecte legislaţia fiscală prin intermediul amenzilor pentru consumatori este o premieră în Moldova. Autorii iniţiativei presupun că, astfel, se va reuşi înlăturarea celei mai frecvente încălcări din comerţ – neeliberarea bonului de casă.

Nu e bonul – nu există drepturi?

Surse din cadrul Ministerului Finanţelor menţionează că la întreprinderile specializate în comerţ şi prestarea serviciilor, creşte numărul încălcărilor legate de evaziunea fiscală. Bonul este tipărit de maşina de casă ş i control, în memoria căreia rămîn datele fiscale privind suma primită. Întreprinzătorii nu au dreptul să schimbă memoria acestui aparat şi nu pot face aceste lucru, cel puţin teoretic. Dacă însă cecul nu este eliberat, atunci suma fiscală în memorie nu există, respectiv, nu există nici impozite.

La Ministerul Finanţelor, care răspunde de colectarea impozitelor, problema privind răspunderea pentru neeliberarea bonurilor şi măsurile, ce ar putea contribui la reducerea încălcărilor în acest domeniu, a fost abordată în repetate rînduri. Iar implicarea consumatorilor în acest proces este explicată şi prin grija privind drepturile lor, protejate prin lege.

Este vorba nu doar de componenta fiscală, au menţionat pentru NOI.md surse din cadrul direcţiei analiză, monitoring şi evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Finanţelor. Deseori, consumatorii nu înţeleg că neeliberare bonului s-ar putea transforma într-un coşmar pentru ei. Această hîrtiuţă este singura dovadă a faptului că marfa sau serviciul au fost într-adevăr vîndute consumatorului. Instanţa poate să nu creadă martorii, însă e obligată să creadă bonului.

De exemplu, o situaţie tipică din Chişinău. Consumatorul merge în microbuzul de rută, nu a luat tichetul pentru călătorie. S-a produs un accident. Fără tichet este foarte greu să demonstrezi că persoana a fost într-adevăr pasagerul acestui mijloc de transport şi că merită o compensaţie.

Un alt exemplu: consumatorul a procurat în piaţă o maşină de spălat. Peste jumătate de an, ea s-a defectat, iar din cauza inundaţiei au fost cauzate prejudicii considerabile. Expertiza a demonstrat că maşina avea un defect de producţie, care nu poate fi depistat în procesul de vînzare sau instalare. Este de vină producătorul, care este obligat să efectueze asemenea teste. Dacă bonul a fost pierdut, atunci, practic, este imposibil de a obţine compensaţii, va fi nevoie de ani de zile de umblat prin instanţe.

Desigur, la cumpărarea bunurilor de folosinţă îndelungată, cumpărătorii, de regulă, cer bonurile fiscale, iar vînzătorii nu se încumete să încalce regula. Deseori, bonul nu este eliberat la efectuarea unor cumpărături mărunte, de exemplu, a produselor alimentare. Introducerea amenzilor ar putea schimba această situaţie”.

Inconsistenţa infracţiunilor

Potrivit interlocutorului nostru, în prezent, Ministerul Finanţelor examinează un şir de posibilităţi, ce vor permite supravegherea unei pieţe mari, ce se extinde rapid, unde eliberarea cecului nu este practicată - comerţul prin Internet.
Magazinele virtuale nu au oficiu sau săli de comerţ, unde poate fi văzută marfa, iar aparatul de casă, de regulă, lipseşte. cumpărătorul primeşte marfa, aleasă din imagini.

Conform legii, împreună cu produsul, urmează a fi adusă maşina de casă şi control şi să fie tipărit bonul, însă acest lucru este practicat destul de rar. Dacă, totuşi, se depistează defecţiuni ale produsului în procesul de exploatare, potrivit specialiştilor, nu există şanse de schimb sau returnare a mărfii. Totodată, unele magazine online reuşesc să vîndă mărfuri scumpe fără bonuri: calculatoare, birotică, materiale de construcţie.

Totodată, juriştii pun la îndoială eficienţa realizării măsurilor propuse de Ministerul Finanţelor. Ei amintesc că în Moldova este destul de răspîndită practica exonerării de răspundere în legătură cu inconsistenţa infracţiunii. Dacă cumpărătorul este amendat cu 60 de lei pentru că a procurat fără bon de casă lapte sau gumă de mestecat, atunci el poate contesta sancţiunea în instanţă şi are şanse mari de cîştig.

Echilibrul de interese

„În raport cu vînzătorul, întreprinderea comunală, compania de asigurare sau o bancă, consumatorul este considerat partea mai slabă, din punct de vedere economic, comentează pentru NOI.md surse din cadrul Uniunii consumatorilor Moldovei. Anume în acest sens, legislaţia de profil conţine un şir de mecanisme, îndreptate spre respectarea echilibrului de interese.

Unul din acestea este amenda, care stimulează părţile spre o reglementare amiabilă prejudiciară a conflictului. Dacă o unitate de comerţ, spre exemplu, a încălcat cerinţele de marcaj a mărfii sau cele privind termenele de valabilitate, aceasta nu va putea evita amenzile. Însă nimeni nu s-a gîndit pînă acum să sancţioneze cumpărătorul pentru că el nu a citit corect caracteristicile mărfii sau nu s-a uitat la termenul de valabilitate.

În Moldova încă nu a fost creat un sistem civilizat al relaţiilor dintre vînzători, producători şi consumatori. Consumatorul rămîne a fi vulnerabil şi are nevoie de forme suplimentare de protecţie din partea statului.

Ideea de a amenda consumatorii, care nu au luat bonul pentru cumpărătură, parţial transpune responsabilitatea pe umerii lor pentru respectarea legislaţiei fiscale de către structurile comerciale. Dacă analizăm experienţa europeană, atunci în majoritatea ţărilor UE introducerea acestei sancţiuni ar fi fost inacceptabilă.

Anterior, consumatorii din ţara noastră erau prin esenţă lipsiţi de drepturi, iar producătorii de mărfuri şi servicii, comerţul le dictau condiţiile. Ulterior, legea a sporit responsabilitatea producătorilor, vînzătorilor şi executorilor pentru calitatea activităţii lor şi a extins drepturile consumatorilor, însă în actualele condiţii, statul găseşte noi modalităţi de a limita aceste drepturi.

Neeliberare bonului cumpărătorului este o practică destul de frecventă în ţara noastră, mai ales în domeniul transporturilor şi alimentaţiei publice. O asemenea neglijenţă ar putea într-adevăr provoca dificultăţi în procesul de realizare a drepturilor consumatorilor la schimbarea şi returnarea bunurilor.

Însă autorii iniţiativei trişează atunci cînd spun că dacă consumatorul nu va deţine bonul, atunci le va fi mai greu să returneze marfa. Nu este aşa. Potrivit legislaţiei, bunul poate fi returnat şi în lipsa bonului de casă. În această situaţie, el este de dorit să fie, însă nu e chiar atît de obligatoriu.

Introducerea noii amenzi ar putea fi calificată drept o metodă dubioasă de manifestare a grijii privind protecţia drepturilor consumatorilor. Iniţiativa, propusă de Ministerul Finanţelor, probabil, va contribui, într-o anumită măsură la suplinirea bugetului de stat, însă va înrăutăţi situaţia consumatorilor şi nu va elimina schemele gri din comerţ. În curînd acest lucru va deveni clar pentru toţi, inclusiv pentru autorii ideii”.