Cetățeanul Băsescu

Foto: euromagazin.md

Xenia Florea

Fostul președinte al României Traian Băsescu și soția lui au depus documentele pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova.

Aceasta nu este o surpriză – despre planurile sale în acest sens Băsescu a anunțat încă în 2013. E curios altceva. Inițial, Traian Băsescu avea de gînd să solicite cetățenia moldovenească după expirarea mandatului său prezidențial (cel de-al doilea mandat a expirat pe 21 decembrie 2014) și alegerile parlamentare din Moldova 30 noiembrie 2014.

„Da, e așa. Însă zilele acestea eu am abordat această temă cu președintele Timofti și am decis că după alegeri voi efectua în Moldova o vizită de adio și voi depune cererea pentru dobîndirea cetățeniei RM”, declara Băsescu în octombrie 2014.

De ce atunci el a așteptat aproape un an și jumătate și doar cum a solicitat cetățenia statului, a cărei legitimitate nu o recunoaște? În unul dintre interviurile sale, Traian Băsescu a declarat că existența Republicii Moldova „este o consecință directă a pactului ilegal Ribbentrop-Molotov”.

„Nașul”

Ideea dobîndirii cetățenii RM i-a oferit-o lui Traian Băsescu primarul general al Chișinăului Dorin Chirtoacă. În iulie 2013, în cadrul vizitei președintelui român la Chișinău, edilul capitalei i-a propus lui Băsescu să obțină cetățenia Republicii Moldova, la expirarea mandatului său prezidențial.

„Cînd la noi vor fi alegeri parlamentare, mandatul domnului președinte va expira. El va putea obține cetățenia Moldovei și să se implice în lupta de aici. Sunt convins că Traian Băsescu va putea obține orice funcție. El va accelera procesul integrării europene”, a declarat Chirtoacă, în cadrul conferinței comune, menționînd că aceasta e o glumă.

Însă Traian Băsescu a luat în serios această idee. Vizita lui la Chișinău a avut loc pe 17 iulie 2013, iar pe 29 iulie, într-un interviu pentru romanialibera.ro , președintele României a declarat că este determinat să solicite cetățenia Republicii Moldova după expirarea mandatului său prezidențial, explicînd acest gest printr-o „chestiune sentimentală”.

„Al dori ca toți românii să trăiască într-o țară, ca ei să aibă o cetățenie. Dacă voi obține cetățenia, atunci spre sfîrșitul mandatului prezidențial, aș fi bucuros să devin cetățean al Republicii Moldova: aceasta ar exprima ceea ce simt. Dacă acum nu poate exista cetățenie română pe ambele maluri ale Prutului, atunci eu aș dori să dețin aceste două cetățenii”, a spus Băsescu.

În toamna anului 2014 (în ajunul alegerilor prezidențiale din România și alegerile parlamentare din Moldova), Traian Băsescu și-a confirmat intențiile.

„Eu nu am uitat, pentru mine ar fi o mare onoare să obțin și cetățenia Republici Moldova. Am hotărît ca după alegeri să efectuez o vizită de adio în Moldova și să depun cererea pentru dobîndirea cetățeniei RM”, a declarat președintele României, accentuînd că deja a discutat această chestiune cu omologul său moldovean Nicolae Timofti.

„Totul deja e decis … ”

Potrivit legii „Cu privire la cetățenia Republicii Moldova”, solicitările lui Traian Băsescu și soției sale pentru obținerea cetățeniei, precum și pachetul de documente depus (CV-ul, certificatul de la locul de trai cu indicarea componenței familiei, chitanța de achitare a taxei de stat etc. ) urmează a fi verificate minuțios de MAI, SIS, Ministerul Tehnologiei Informației, comisia pentru cetățenie și acordarea a azilului politic de pe lîngă președinte (examinarea prealabilă) – în materie de credibilitate a solicitanților și corespunderii lor cerințelor înaintate față de solicitanții de cetățenie.

Însă ultimul cuvînt îl are președintele. În legea cu privire la cetățenie există un articol șmecher 24 (2) „Cazurile cetățeniei multiple”.

„În interesele Republicii Moldova și în cazuri excepționale, cetățenii altor state por obține și cetățenia Republicii Moldova, prin decretul președintelui Republicii Moldova”, se arată în articol.

Anume în baza acestui articol, prin decretul lui Nicolae Timofti nr.937 din 26.12.2013, cetățenia moldovenească i-a fost acordată ex-ministrului economiei „dlui Stephane Bride, născut în 1971 în Republica Senegal”. Același articol ar putea fi folosit de Nicolae Timofti și în privința lui Traian Băsescu.

Dacă reieșim din prevederile legale, atunci președintele Timofti și toate structurile menționate mai sus sunt obligate să-i spună lui Băsescu un „nu!” categoric și să-i respingă solicitarea.

Asta deoarece, deși art.24 (2) din Legea cu privire la cetățenie îi oferă președintelui dreptul de a decide oportunitatea oferirii cetățeniei unui sau altui cetățean străin și cît de valoroasă este această achiziție pentru Republica Moldova, același articol prevede că oricît de mult nu ar simpatiza președintele solicitanților, aceștia trebuie să corespundă prevederilor art.20 (d) „Temeiurile refuzului de a oferi cetățenia”. Punctul „d” al articolului 20 interzice categoric acordarea cetățeniei RM persoanelor ce „desfășoară activități îndreptate spre subminarea securității naționale, a ordinii de drept, sănătatea și spiritualitatea populației”.

Totodată, la obținerea cetățeniei, „neofiții” depun jurămîntul de credință Republicii Moldova:
Eu (numele și prenumele) născut la (data și locul nașterii), jur să fiu cetățean devotat Republicii Moldova, să respect cu sfințenie Constituția si celelalte legi ale ei, să nu întreprind nici o acțiune care i-ar PREJUDICIA INTERESELE ȘI INTEGRITATEA TERITORIALĂ”

Este tocmai despre Trăian Băsescu, care nu doar nu recunoaște legitimitatea Republicii Moldova, calificînd RM drept „consecință a pactului ilegal Ribbentrop-Molotov”, dar și consideră că unirea cu Moldova trebuie să devină proiectul de bază al Bucureștiului – cel de-al treilea proiect „fundamental” după aderarea României la UE și NATO.

În august anul trecut, la congresul partidului său „Mișcarea populară”, fostul președinte al României, în general, a propus să elibereze Moldova de „chinurile perioadei de tranziție, care, reieșind din evenimentele din Ucraina, nu se va încheia niciodată” și să desfășoare referendumul privind unirea „celor două state românești”.

Iar la începutul anului curent, Traian Băsescu a anunțat că, în timpul mandatului său, în discuțiile cu liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu și președintele RM Nicolae Timofti, el le-a propus postul de președinte al statului românesc unificat, deoarece „în afară de unirea cu România, Moldova nu are șanse să devină membru al Uniunii Europene”.

„Băsescu a declarat în repetate rînduri că Moldova nu are perspective ca stat. Astăzi, însă, el cere cetățenia țării, negînd existența și viabilitatea acesteia. De aceea apare întrebarea logică: în ce moment, ex-președintele României a trișat – anterior, pentru obținerea unor avantaje politice sau acum – în aceleași scopuri.

Totodată, apare întrebarea și față de un alt funcționar de stat – președintele Timofti. Dușmanul deschis al statului și poporului nostru (acest lucru nu-l declar eu, l-a demonstrat dl Băsescu în repetate rînduri) dorește să obțină cetățenia Republicii Moldova. Pentru ce? Pentru a continua ritorica unionistă și de a încerca să aducă un prejudiciu maxim statului nostru, însă deja din interior?

E capabil oare președintele nostru, la finele mandatului său, să încalce legislația în vigoare și să-i ofere cetățenia dlui Băsescu? Cred că da”, a declarat pentru NOI.md directorul Institutului de studii diplomatice și probleme de securitate, Valeriu Ostalep.

Faptul că Nicolae Timofti este capabil și chiar dispus, deja a fost confirmat neoficial. Încă în aprilie trecut ambasadorul României în Moldova Marius Lazurcă, într-un interviu pentru radio „Europa Liberă” a declarat deschis că „președintele Timofti va face un gest larg și îi va oferi lui Traian Băsescu cetățenia Republicii Moldova.

„Cu siguranță, fostul președinte român și-ar dori foarte mult acest lucru. Dacă e să comentăm din punct de vedere al unui cetățean, dar nu ambasador, acesta este un gest extrem de frumos – schimbul de cetățenii. Aceasta este simbolică și va întări relațiile calde și foarte apropiate dintre noi”, a menționat ambasadorul.

Tot atunci (primăvara anului 2015, cînd Traian Băsescu a sosit la Chișinău la inițiativa președintelui RM „pentru susținerea RM în vectorul ei pro-european de dezvoltare”), deja însuși președintele RM a spus că din partea sa nu vede probleme în a oferi cetățenia fostului său omolog român. Și l-a decorat pe Traian Băsescu cu Ordinul „Ștefan cel Mare”, „în semn de profundă gratitudine pentru contribuția sa deosebită la promovarea stabilității, securității și democrației în regiune și pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova”.

Trambulina pentru revenirea în politica activă

Politologii și analiștii moldoveni au diferite puncte de vedere privind dorința lui Traian Băsescu de a obține cetățenia Republicii Moldova. Însă toate acestea sunt ca niște detalii de puzzle în tabloul general.

„De ce Băsescu a solicitat cetățenia anume acum? Eu cred că aceasta are legătură cu expirarea mandatului președintelui nostru. Traian Băsescu înțelege perfect că dacă nu acum, pe timpul lui Timofti, atunci el ar putea să nu mai aibă șanse de a obține cetățenia moldovenească. Cu atît mai mult cu cît președintele Moldovei va fi ales direct de popor. Ținînd cont de realitatea noastră și de raportul de forțe electoral, viitorul președinte nu va fi unionist – poporul nu va admite acest lucru”, consideră analistul politic Corneliu Ciurea.

Anterior nu ava sens să solicite cetățenie de la Nicole Timofti, din varii motive. În primul rînd pentru că prin acest gest Traian Băsescu i-ar fi făcut un deserviciu omologului său moldovean. Or, după semnarea decretului respectiv s-ar fi agitat opoziția de stînga. Și nu doar aceasta. Și partidele de guvernămînt.

„Fostul președinte al României prezintă un pericol și chiar o amenințare pentru actualele autorități ale Republicii Moldova. Deoarece el tinde să obțină cetățenia moldovenească nu pentru o bătrînețe liniștită, ci pentru o relansare politică. În acest caz, pe cine va începe a critica în primul rînd, pentru a-și cîștiga dividende politice în Moldova? Desigur, conducerea Partidului Democrat, dar și liberalii lui Mihai Ghimpu, cu care Băsescu și-a stricat relațiile din cauza alianței acestora cu Vladimir Plahotniuc”, a declarat Valeriu Ostalep.

Un alt motiv pentru care Traian Băsescu a așteptat aproape un an și jumătate – el pur și simplu nu avea cu cine coopera și pe cine se baza în Republica Moldova. Cu Mihai Ghimpu ex-președintele României are „divergențe de opinii”, iar o altă forță politică reală pe eșichierul de dreapta al politicii moldovenești, pentru relansarea politică a fostului președinte român, nu exista pînă nu demult.

Acum însă pe eșichierul de dreapta are loc o reformatare de amploare. Și-au impulsionat activitatea forțele unioniste pro-românești, experții politici afirmă că administrația americană a aprobat proiectul „Unirea 2018” de unire a Moldovei cu România în anul împlinirii a 100 de ani de la prima „Mare Unire”. Într-un asemenea anturaj, Traian Băsescu se simte ca peștele în apă.

„După tiparul său politic, ex-președintele Traian Băsescu este un populist, iar pentru populismul românesc, ideea unirii Republicii Moldova cu România (altfel spus, revenirea Basarabiei la sînul Patriei-mamă) este firesc. Toate aceste ghiveciuri cu pămînt basarabean, declarațiile patetice privind protecția a 4 milioane de români, care ar trăi la Est de Prut, și alte atribute românești l-au însoțit cei 10 ani de aflare la reședința prezidențială de la Cotroceni”, a declarat pentru NOI.md, politologul Victor Josu.

Însă astăzi, situația lui Băsescu e șubredă: la București, ex-președintele este „considerat ziua de ieri”. „Posibil, dorința lui de a obține cetățenia moldovenească anume acum, cînd s-au impulsionat forțele unioniste și toți vorbesc de proiectul „Unirea -2018”, este dictată de dorința de a aminti despre sine, de a reveni cumva în politica activă, însă deja în altă calitate. Să zicem, să adere la vreun partid moldovenesc, să participe cu lozinci unioniste în campaniile apropiate – cea prezidențială și, posibil, parlamentară, să-i consolideze pe toți unioniștii de la Chișinău într-o forță politică unică.

Dar în ce rol se vede însuși Băsescu, cu cine din personalitățile politice din trecut se compară – cu Alexandru I. Cuza, cu regele Carol I, sau cu Mareșalul Antonescu – aici, cum s-ar zice, este loc pentru fantezie.

Voi risca să presupun altceva. Dacă proiectul „Unirea -2018” există cu adevărat și dacă toată această activitate unionistă, pe care o vedem acum nu este doar rezultatul unei acutizări de primăvară, probabil, realizarea unui asemenea proiect nu poate avea loc fără consimțămîntul americanilor.

Și la București, și la Chișinău, agenda politică astăzi este stabilită de SUA, iar aceasta înseamnă că și actorii în rolurile-cheie vor fi desemnați tot de acestea. Și e puțin probabil, cel puțin e opinia mea personală, că Băsescu în acest caz prezintă un interes pentru ei. Pentru american el este un material folosit, deșeuri politice. Cel mai probabil, ei nu-l vor împiedica să se dezvolte, dar nici nu-l vor lua în serios, spre deosebire de publicul nostru unionist”, susține Victor Josu.

Analistul politic Roman Mihăieș la fel e de părere că, la prima etapă a activității sale politice în Republica Moldova, Traian Băsescu se va axa pe alegerile prezidențiale. Însă deoarece el nu va putea participa în calitate de pretendent – din cauza necorespunderii cerințelor, înaintate față de candidați, „cel mai probabil, Băsescu îl va sprijini pe unul dintre candidații unioniști”.

Următoarea treaptă a „etapei moldovenești a activității politic a lui Traian Băsescu” vor fi alegerile parlamentare. Pînă atunci Băsescu ar putea conduce vreun partid moldovenesc de dreapta sau chiar un bloc de dreapta, susține Roman Mihăieș.

Însă politica moldovenească, susține expertul, nu este scopul final al fostului președinte al României. Republica Moldova este doar o trambulină pentru revenirea în politica activă în țara sa.

„În țara sa Băsescu este outsider, el are un rating mic. De aceea, acum el are nevoie de a-și betona un teren electoral. Reieșind din ultimele declarații și inițiative ale ex-președintelui României, el țintește spre coroana regretatului Corneliu Vadim Tudor – fondatorul partidului „România Mare”.

În Moldova Băsescu este considerat principalul unionist. Însă în România el este unul dintre mulți alții. Iar coroana era la Vadim Tudor. Acum, jucînd cartea unionistă în Moldova și România, Băsescu, se pare că încearcă să preia această coroană și să ocupe nișa politică a lui Corneliu Vadim Tudor”, consideră Roman Mihăieș.

Orice scop nu ar urmări fostul președinte al României prin intrigile sale politice, este cert că venirea lui în politica moldovenească va da un nou impuls mișcării unioniste în Republica Moldova. Ne-a rămas doar să așteptăm semnarea decretului de către Nicolae Timofti privind oferirea cetățeniei moldovenești lui Traian Băsescu. Iar faptul că Timofti îl va semna, nu este pus la îndoială de experți.