Ce a avut în vedere Corina Fusu?

Foto: moldnews.md

Detalii despre raportul ce trebuie prezentat de copiii care merg în clasa întîi.

Anghelina Taran

Recent, societatea civilă a fost bulversată de știrea privind ideile „inovatoare” ale ministrului Educației, Corina Fusu. În special, la Colegiul Ministerului Educației au fost aprobate modificările la Metodologia de înmatriculare a copiilor în clasa I, deoarece pe 1 aprilie, în toate instituțiile de învțămînt primar din Moldova va începe perioada de înmatriculare a viitorilor elevi în clasa I pentru anul de învățămînt 2016-2017 (Corina Fusu a semnat un ordin în acest sens). Deoarece nimeni nu a văzut această metodologie, iar pe site-ul Ministerului a fost publicat doar un comunicat despre acest document, au apărut zvonuri despre uimitoarele cerințe față de copii. Noi am încercat să clarificăm situația.

De ce este nevoie de comisie?

Specialistul principal al Direcției învățămînt preuniversitar din cadrul Ministerului Educației, Valentina Gaiciuc, a comunicat că Metodologia înmatriculării copiilor în clasa întîi a fost aprobată și implementată anul trecut. Pînă atunci, existau proiecte-pilot privind prezentarea „Raportului despre dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a limbajului și comunicării precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finele grupei pregătitoare (pentru copiii care au frecventat grupa pregătitoare)”.

În grădinițe acesta este elaborat din 2014. Inițial, în calitate de experiment, ulterior, după ce au fost luate în calcul neajunsurile, documentul a devenit obligatoriu. Potrivit Metodologiei de înmatriculare a copiilor în clasa I, anul trecut trebuia evaluat nivelul de pregătire de școală a copiilor care pe 1 septembrie au împlinit de la 6 ani pînă la 6 ani și 8 luni. Nivelul era determinat de comisiile create pe lîngă direcțiile de învățămînt din orașele și raioanele republicii.

Părinții care doreau să-și dea la școală copiii cu aceste vîrste erau nevoiți să treacă această comisie, care, în rezultatul testărilor, decideau dacă va pleca copilul la școală sau nu. Deoarece erau multe situații cînd copiii erau nevoiți să aștepte mult timp, stînd în rînd la comisie, acest proces era nu chiar bine gîndit și incomod pentru copii. De aceea, în acest sens, la Minister au parvenit multe adresări (la telefon și în scris) de la părinți și inspectorii responsabil pentru învățămîntul primar și preșcolar.

- Am decis să simplificăm etapa de înmatriculare la școală, spune dna Gaiciuc, Deoarece în grădiniță este completat un document numit „Instrumentul monitorizării pregătirii copilului de școală”, care se completează în grupele pregătitoare în baza monitorizării copiilor timp de un an, atunci în baza lui se face un asemenea raport privind dezvoltarea copilului.

Acesta constă din 5 capitole, fiecare dintre care conține cîte 4-10 criterii de apreciere a dezvoltării copilului. De exemplu, dezvoltarea fizică, sănătatea și igiena, dezvoltarea socio-emoțională, capacitățile de a învăța (căutarea informației legate de un domeniu anume, finalizarea activității în funcție de interes); dezvoltarea lingvistică și comunicativă (determinarea majusculelor și minusculelor, recunoașterea sunetelor de la începutul cuvintelor, abilitatea de a adresa întrebări și de a răspunde la ele, capacitatea de a se concentra asupra expunerii unei povești) și cunoașterea lumii (de exemplu, poate oare copilul să determine firmele diferitor obiecte, să numere, să clasifice diferite obiecte după destinația lor). Sînt niște lucruri elementare, sistematizate în acest document. Majoritatea copiilor se descurcă foarte bine. Aici nu veți găsi nicăieri cerințe de a citi (uni număr de cuvinte pe minut) și a scrie cursiv.

Toți copiii care frecventează grădinița vor avea asemenea rapoarte. Pur și simplu, pentru unii acest document este obligatoriu, iar pentru alții – nu. Dar sînt și copii care nu au frecventat grupa pregătitoare la grădiniță și, respectiv, eu nu au o asemenea caracteristică. Totuși, dacă pe 1 septembrie ei împlinesc 6 ani și 8 luni, atunci ei, oricum, vor fi înscriși la școală. Acești copii nu au nevoie de un asemenea raport.

Acest document nu poate restricționa accesul copilului la școală, dacă el în anul curent împlinește 7 ani, deoarece chiar și pentru copiii problematici sînt elaborate planuri individuale de studii și ei, oricum sînt înmatriculați la școală. Potrivit Codului educației, toți copiii cu vîrsta de 7 ani urmează a fi înscriși în mod obligatoriu la școală. Totodată, chiar și pentru un copil de 7 ani, raportul primit la grădiniță nu va fi în plus, deoarece acesta îi ajută profesorului să-și organizeze mai eficient procesul educațional față de fiecare copil în parte, ținînd cont de domeniile la care trebuie să acorde mai multă atenție.

Anul acesta, comisiile care vor fi create pe lîngă direcțiile de învățămînt vor trebui trecute doar de copiii care nu au frecventat grupa pregătitoare la grădiniță sau de cei care pînă la 1 septembrie nu au împlinit 6 ani și 8 luni.

Problema constă în faptul că există foarte mulți părinți care vor să-și dea copiii la școală chiar la vîrsta de cinci ani, pentru că ei pot citi și scrie. Noi le recomandăm părinților să nu să se grăbească să-i înmatriculeze pe acești copii la școală.

Raportul privind dezvoltarea copiilor a fost introdus nu doar în Moldova. În țările vecine asemenea documente au fost elaborate demult. Acestea permit organizarea mai eficientă a procesului de studii, în primul rînd după vîrstă. În al doilea rînd, în liceele mai solicitate nu vor fi organizate, contrar legii, testările copiilor. Pe lîngă acest fapt, testările erau elaborate chiar acolo, de sine stătător, fără a se ține cont de multe lucruri, fapt ce contravine legii, a conchis Valentina Gaiciuc.

Potrivit informațiilor noastre, în liceele „N. Gogol”, „A. Pușkin”, „.M. Eliade”, „I. Creangă”, „M. Eminescu”, „Gh. Asachi” sînt organizate testări interne. Anul trecut, înscrierea prealabilă pentru testările în aceste licee a început imediat după Anul Nou și deja în februarie a fost sistată.

Cozile trebuie să dispară

Șefa Direcției generale educație, tineret și sport din cadrul Consiliului municipal Chișinău, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, a comunicat că la Chișinău rapoartele privind dezvoltarea copilului vor fi completate doar la Centrul Socio-Psiho-Pedagogic municipal, ce există de 20 de ani. În cadrul acestuia funcționează serviciul psihologic, logopedic și psiho-pedagogic, care stabilesc cerințele față de copii.

Directorul Centrului, Svetlana Gorea, a activat în liceul din capitală „Orizont” nu un singur an. Iar la nivel de municipiu, o asemenea testare a nivelului de pregătire a copiilor de școală a fost desfășurată în 2015 – din 6 aprilie pînă în primele zile ale lunii septembrie. În această perioadă au fost elaborate 1318 rapoarte privind dezvoltarea copiilor.

- Ne străduim să acordăm cel mult 45 de minute fiecărui copil, iar 15-20 de minute – pentru consultarea cu părinții, relatează dna Gorea. Deoarece anul trecut a fost altă metodologie, toți copiii care la 1 septembrie nu au avut vîrsta de 6 ani și 8 luni trebuiau să treacă prin centrul nostru. În legătură cu aceasta, se formau cozi imense.

Iar în anul acesta, dacă copiii frecventează grupa pregătitoare, ei primesc acest document de la grădiniță. Acum noi îi testăm doar pe copiii care nu au frecventat grupa pregătitoare. Iar pînă acum la noi veneau și copiii de la grădiniță. Anul trecut, noi am discutat această problemă la Minister, deoarece eu chemam psihologii din școli ca că ne ajute. Noi lucram și sîmbăta, și duminica, și în zilele de sărbătoare. De exemplu, într-o zi medie, erau șapte copii. Cu aceștia lucrau doar doi psihologi. După 27 iulie, erau și cîte 16 copii. Asta e mult pentru o evaluare calitativă, dar și pentru copii e stresant.

Pe noi ne interesa mai mult nu faptul dacă copilul citește și scrie, ci partea emoțională și socială – memoria, atenția etc. pentru ca el să se poată adapta la noile condiții. 10-15% din numărul total de copii au fost întorși la grădiniță, deoarece ei nu erau pregătiți psihologic de școală, deși știau să citească și să scrie. Unii părinți erau revoltați, dar au fost și dintre cei care apoi au venit și ne-au spus „mulțumesc”, pentru că au înțeles că copilul lor nu era gata.

Sînt cazuri cînd părinții spun că le pare rău că nu ne-au ascultat, deoarece copiii nu sînt asidui. Pregătirea socială a copilului pentru școală este foarte importantă – cum el ascultă și percepe sarcinile, dacă înțelege ce se cere de la el din partea unei persoane necunoscute. Un accent foarte mare se pune pe creativitate – de exemplu, abilitatea de a povesti după desen. Există deferență atunci cînd copilul doar numește obiectele pe care le vede sau poate povesti o istorioară. Noi elaborăm un raport destul de voluminos. Noi încercam timp de 45 de minute să cuprindem 8-9 criterii elementare de evaluare, în care de la copil se cerea să vorbească mult, pentru a putea face concluzii extinse.

Ținînd cont de modificările la Metodologie, anul acesta, la testare vor trebui să vină mai puțini copii – cred că 100-150, deoarece, în mare parte toți frecventează grupele pregătitoare. Sînt copii care nu frecventează grădinița, însă se ocupă în centrele pregătitoare, unde obțin o pregătire bună.

Însă eu nu știu cît de eficiente vor fi aceste modificări la Metodologie. Dacă copilul e problematic în grădiniță, pentru a scăpa de el, ar putea oferi o încheiere că el e bun de școală. Noi însă îi întorceam la grădiniță și le eliberam un document pentru a fi primiți înapoi, a spus Svetlana Gorea.

Birocrație în plus

Am solicitat opinia unei persoane vizate privind „Raportul despre dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a limbajului și comunicării precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finele grupei pregătitoare”.

Directorul Liceului „Antioh Cantemir”, Iurie Rexa, consideră că acesta nu este un raport, ci mai degrabă, o caracteristică a copilului și nu e chiar ceea ce trebuie, deoarece e o birocrație în plus și o pierdere de timp.

- În realitate, va fi puțin folos, pentru că, în orice caz, specialiștii vor determina nivelul de pregătire a copilului, discutînd cu el. Mai ales dacă facem referință că la noi educația se dezvoltă în direcția incluziunii. Adică, oricum, chiar dacă se va stabili să copiii nu sînt chiar pregătiți de școală, ei oricum vor învăța, dar conform unui program individual, a așa-zisului curriculum modificat. De aceea, eu nu văd o necesitate specială în aceste rapoarte.

Faptul că copiii care nu au frecventat grădinița vor trebui să treacă o comisie orășenească sau raională, va fi foarte incomod. Eu cred că nu e nevoie de asta, deoarece fiecare instituție are psiholog și logoped, adică unele servicii pur și simplu vor fi dublate. Va fi o muncă suplimentară pentru grădinițe, centrul municipal, iar efect – zero.

Pînă în prezent, la înscrierea la școală, potrivit Metodologiei existente, testarea putea fi efectuată doar în cazul în care este nevoie de capacități deosebite, adică cînd copilul vine într-o clasă cu profil estetic – auzul muzical. În celelalte cazuri, nimeni nu are dreptul să testeze copilul.

Potrivit Codului educației și altor legi ale țării noastre, copilul de vîrstă școlară este obligat să învețe și nici un fel de documente suplimentare nu trebuie cerute de la el, doar dorința părinților de a-l înscrie în școala dată. Pentru copiii de 6 ani există teste psihologice speciale, care determină cît de bine se orientează copilul în situații reale. De exemplu, trebuie să numească anotimpurile, zilele săptămînii, direcțiile – stînga, dreapta etc. Cu alte cuvinte, lucrurile ce determină nivelul general de pregătire a copilului – ce vocabular are, cît de bine cunoaște unele chestiuni elementare. Nu se cer abilități de citire sau altele.

Pe de altă parte, există ideea de a lichida școlile speciale și de a transfera toți copiii în instituțiile de învățămînt general. Programele cu învățămînt incluziv sînt destinate pentru copiii cu nevoi speciale de educație. Însă acest lucru nu poate fi făcut în masă, deoarece abaterile pot fi diferite și manifestate la diferit nivel. E una cînd copilul posedă capacități mintale deosebite, dar are un defect locomotor sau al organelor interne, fapt ce nu împiedică asimilarea materialului didactic. Asemenea copii trebuie incluși neapărat.

Totodată, sînt copii care suferă de patologii serioase ale creierului, ale sistemului nervos etc. În acest caz, eu consider că este categoric inadmisibil. Pentru acești copii trebuie create condiții speciale, care în școlile generale e imposibil de creat. Pentru aceasta trebuie să există specialiști pregătiți de lucrul cu asemenea copii, susține directorul liceului.

Anul trecut, în toată țara, în clasa I au fost înscriși 35 014 copii. În opinia specialiștilor de la Ministerul Educației, în următorul an de studii acest indicator va fi cu totul altul.

În Chișinău, grupele pregătitoare din grădinițe sînt frecventate de circa 7,2 mii de copii. Însă, potrivit Tatianei Nagnibeda-Tverdohleb, școlile din capitală mai sînt completate din contul populației rurale. De aceea, numărul elevilor de clasa I în capitală ar putea ajunge pînă la 8-8,2 mii.