Chişinăul este gata să traseze frontiera

Foto: novostipmr.com

Xenia Florea

Chişinăul a pregătit aproape totul pentru deschiderea posturilor de control migraţional pe Nistru. Au fost echipate oficiile teritoriale ale Biroului pentru Migraţie şi Azil al MAI (aşa se vor numi oficial posturile migraţionale). A rămas doar ca parlamentul să legifereze planurile guvernului privind amplasarea punctelor de trecere şi control la frontiera administrativă cu Transnistria. Însă aceasta nu va constitui o problemă, susţin surse din cadrul legislativului.

Joi, majoritatea parlamentară trebuia să aprobe în lectură finală proiectul de lege nr. 250, coordonat cu Uniunea Europeană. Documentul prevede o amendă de 400-1000 de lei pentru cetăţenii străini (în Transnistria bănuiesc că şi pentru transnistreni) care nu vor respecta regulile de intrare/ieşire pe teritoriul R.Moldova şi nu vor avea înregistrare. Anume acest document va da startul deschiderii posturilor de control migraţional.

Iniţial, deputaţii partidelor puterii nu au fost prea entuziasmaţi de această iniţiativă a guvernului, înţelegînd perfect ce atuuri vor primi Tiraspolul şi opoziţia în cazul trasării graniţei pe Nistru. Şi ce impact social va avea acest mecanism. De aceea, refuzul de a institui posturile migraţionale a fost susţinut iniţial de toate fracţiunile parlamentare, în cadrul unul grup special de lucru.

Însă guvernul, funcţionarii europeni şi liderii coaliţiei de guvernare, practic, „le-au sucit la spate mîinile deputaţilor CGE”, potrivit sursei noastre. Astfel, că săptămîna aceasta documentele necesare, cel mai probabil, vor fi adoptate. Iar în ziua următoare, şase oficii ale Biroului pentru Migraţie şi Azil (BMA) vor începe controlul cetăţenilor străini care intră în Republica Moldova prin raioanele de est.

„Uitaţi-vă la stînga, uitaţi-vă la dreapta…”

Săptămîna aceasta, Biroul pentru Migraţie şi Azil al ministerului de interne a lansat o prezentare de amploare a oficiilor de migraţie. Luni, 7 octombrie, BMA a organizat o excursie pentru participanţii la reuniunea politică în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană (formatul 5+2) la oficiul teritorial al Biroului în satul Hîrboveţ, raionul Anenii Noi. Iar miercuri, o excursie similară a fost organizată pentru presă.

Directorul Biroului pentru Migraţie şi Azil, Olga Poalelungi, le-a vorbit reprezentanţilor din Transnistria, Rusia şi Ucraina despre metodele de control al fluxurilor migraţionale, ce vor fi utilizate la posturile de control migraţional. Partea moldovenească insistă că în aceste oficii va fi efectuată evidenţa, dar nu controlul cetăţenilor: străinii care intră în Moldova prin punctele de control la frontiera transnistreană vor fi supuși unei proceduri simplificate de control, iar înregistrarea se va face repede, gratuit şi benevol.

Ulterior, ministrul afacerilor externe a autoproclamatei rmn Nina Ştanski a relatat presei: „Noi asistăm la crearea unei frontiere adevărate, pentru care va fi utilizată infrastructura existentă. Însă aceste obiecte sînt modernizate: spaţii suplimentare, încăperi impunătoare, echipament pentru scanarea documentelor, un inspectorat corespunzător. Nu este exclus că mîine aceste posturi vor fi abilitate cu alte funcţii”.

Pe cuvînt de pioner…

Acum, toată puterea de convingere a Chişinăului este îndreptată pentru a convinge atît opinia publică din interiorul ţării, cît şi partea transnistreană, că locuitorii Transnistriei care deţin paşapoarte ruseşti şi ucrainene, nu vor trebui să se înregistreze la punctele migraţionale, iar controlul migraţional nu îi priveşte.

La finele lunii septembrie, în cadrul întrevederii cu preşedintele autoproclamatei rmn, Evgheni Şevciuk, premierul Iurie Leancă a promis că în următoarele 2-3 săptămîni Chişinăul va pregăti o decizie care va permite „anularea unui şir de sancţiuni şi restricţii pentru cetăţenii Rusiei şi Ucrainei care locuiesc permanent în Transnistria”. Înseamnă că acestea totuşi au fost preconizate? Evgheni Şevciuk l-a avertizat, pentru orice eventualitate, pe interlocutorul său – dacă Chişinăul nu se va ţine de cuvînt, atunci Tiraspolul va răspunde prin „măsuri proporţionale de apărare a intereselor cetăţenilor săi”.

Ulterior, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a dat garanţii, într-un articol, că “locuitorii regiunii transnistrene, inclusiv cei care deţin la moment doar documente ale altor state (în majoritatea cazurilor este vorba despre paşapoartele Rusiei şi Ucrainei), nu vor trebui să se înregistreze în aceste oficii”. Şi deci să plătească amenzi pentru nerespectarea regimului de intrare/ieşire pe teritoriul R.Moldova şi lipsa înregistrării. Angajaţii BMA au primit ordine clare în acest sens, a spus Eugen Carpov. “Aceste oficii au fost create exclusiv pentru înregistrarea oaspeţilor străini care vin de peste hotare”.

Însă, deocamdată, acestea sînt doar vorbe: guvernul încă nu a elaborat un mecanism care „îi va permite angajatului poliţiei de frontieră să facă distincţie între un locuitor al Transnistriei şi un cetăţean străin după documentele şi însemnele din paşaport şi, respectiv, să nu-i perceapă amenda. Iar oficiile teritoriale îşi vor începe activitatea foarte curînd. De aceea, Tiraspolul se teme că toţi cetăţenii străini care locuiesc pe teritoriul rmn (peste 220 de mii de deţinători de paşapoarte ale Rusiei şi Ucrainei), precum şi „apatrizii” (deţinători ai paşapoartelor transnistrene, care nu sînt recunoscute), într-o clipă, ar putea fi acuzaţi de Chişinău de încălcarea legislaţiei Republicii Moldova pentru aflare ilegală pe teritoriul Transnistriei, care oficial este parte componentă şi inalienabilă a R.Moldova.

Însă chiar dacă Chişinăul îşi va îndeplini promisiunea în timpul apropiat şi va anula sancţiunile administrative şi restricţiile pentru cetăţenii Rusiei şi Ucrainei care locuiesc permanent în Transnistria, în opinia experţilor, nu există garanţii că această măsură va fi îndeplinită întocmai. Potrivit unui politolog, „funcţionarii noştri au învăţat foarte bine doar două operaţii – scăderea şi împărţirea”. „De aceea nu mi-aş mira, dacă vreun angajat al unui oficiu teritorial al BMA îşi va depăşi atribuţiile în cadrul verificării vreunui locuitor al Transnistriei”.

Temeri similare au fost exprimate la recenta conferinţă de presă la Chişinău de fostul ministru de externe al rmn Valeri Liţkai. „Haideţi să punem punctul pe i ca să fie clar de ce oamenii îşi fac griji din cauza unei proceduri birocratice simple. Există politicieni „rău intenţionaţi”. Potrivit experienţei din ultimii ani, ei utilizează orice posibilitate în orice domeniu pentru a lovi în partea adversă. În cazul dat este vorba despre faptul că în Transnistria sînt cetăţeni ai Rusiei, Ucrainei şi Moldovei. În ultimii ani, asupra lor se fac presiuni pentru ca ei să accepte cetăţenia moldovenească. În acest scop sînt folosite diferite mecanisme: tergiversări în acordarea permisului de şedere, agitaţie directă etc. Iar aceste posturi migraţionale ar putea înrăutăţi semnificativ situaţia. Cum? Prin interzicerea trecerii acestor posturi de către persoanele ale căror documente vor fi declarate necorespunzătoare. Din ce cauză? Ce vom dori, aceea vom scrie. E clar că Transnistria va răspunde cu acţiuni simetrice. De aceea, acest mecanism de control al fluxurilor migraţionale are din start un potenţial foarte conflictual”, a declara Liţkai.

De ce atîta grabă?

În pofida propunerii grupului parlamentar de lucru de a examina, fără grabă, şi alte variante de compromis al controlului migraţional (de exemplu, prin extinderea competenţelor misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană EUBAM), guvernul insistă anume asupra acestor posturi de control migraţional pe Nistru. Graba cu care acţionează Chişinăul în această problemă se explică foarte simplu. Potrivit unui funcţionar din guvern, pe 13-14 octombrie, în Moldova trebuie să sosească un grup de experţi din Bruxelles pentru „a verifica, în ajunul summitului de la Vilnius, cum îşi îndeplineşte Chişinăul obligaţiile asumate şi să pună bifa”.

Eurobicrocraţia, la fel ca şi guvernul R.Moldova, se grăbeşte. Toţi vor urgent ca Moldova să îndeplinească pînă la Vilnius toate recomandările Bruxellesului, să parafeze la summitul din capitala lituaniană Acordul de asociere şi cel de liber schimb cu UE; iar la finele acestui an sau la începutul anului viitor, structurile europene să aprobe programul de finanţare pentru R.Moldova (pentru 2014-2020). Asta deoarece în luna mai 2014, vor avea loc alegerile în Parlamentul European. Iar aceasta înseamnă că actuala componenţă a Comisiei Europene va fi demisă şi înlocuită cu alta.

Alegerile europene preconizate pentru mai 2014 promit a fi mai mult decît interesante. Potrivit Tratatului de la Lisabona, preşedintele Comisiei Europene trebuie să împărtăşească aceleaşi viziuni ca şi partidul care va cîştiga alegerile. Şi cine ştie ce vor alege europenii pe fundalul actualelor probleme financiar-economice şi ce atitudine va avea noua Comisie Europeană faţă de actualele autorităţi liberal-democrate din Moldova. Deocamdată, potrivit prognozelor, social-democraţii îi depăşesc pe conservatorii europeni, care l-au înaintat la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pe Jose Manuel Barroso.

În aceste condiţii, Chişinăul trebuie să obţină de la UE, pînă la alegerile din mai, programul de asistenţă financiară: numai pentru îndeplinirea condiţiilor preliminare a acordului de asociere guvernul R.Moldova speră să obţină 30 milioane de euro. Iar pentru actualii funcţionari europeni de rang înalt aceasta este ultima şansă de a participa la împărţirea mijloacelor financiare acordate Moldovei şi altor state ale Parteneriatului Estic.

De aceea, cînd astăzi guvernul aproape că le suceşte la spate mîinile deputaţilor din Coaliţia pentru Guvernare Pro-Europeană, forţîndu-i să voteze proiectul de lege cu privire la instituirea posturilor migraţionale pe Nistru sub pretextul că „avem foarte puţin timp”, fără a se gîndi la consecinţe, el acţionează foarte sincer. În dorinţa de a obţine cîştiguri materiale.