Economia amenzilor: În Moldova se așteaptă o creștere bruscă a sancțiunilor

Foto: sovetclub.ru

Victor Surugiu

În curînd, mărimea amenzilor în Moldova va crește de cîteva ori.

Și asta pe fundalul cînd cetățenii și întreprinzătorii se plîng de creșterea sancțiunilor și activitatea sporită a organelor „colectoare”. Multora li se creează impresia că în Moldova funcționează o singură economie – economia amenzilor. În prezent poate fi amendată, practic, orice persoană sau întreprindere, dacă acestea desfășoară vreo activitate.

În opinia experților, autorii acestei inițiative trișează, cînd afirmă că nu există legături directe între creșterea sancțiunilor și necesitatea completării bugetului. În condițiile cînd autoritățile sînt obligate să restituie cele 13,5 miliarde de lei alocate de către guvernele lui Iurie Leancă și Chiril Gaburici băncilor lui Ilan Șor, statul întreprinde măsuri fără precedent de înăsprire a răspunderii administrative și penale.

Amenzile și inflația

La finele sesiunii de primăvară-vară, Parlamentul s-a clarificat cu proiectele de lege adunate, inclusiv, cu inițiativa privind majorarea mărimii unității convenționale de la 20 pînă la 50 de lei. Drept rezultat, în a doua lectură au fost adoptate modificări la Codul penal și Codul contravențional, ce prevăd schimbarea metodologiei de calcul a amenzilor.

După publicarea oficială și intrarea în vigoare a legii, mărimea amenzilor va crește semnificativ. La stabilirea noii mărimi a unității convenționale, autoritățile au reieșit din 1% din salariul mediu prognozat pe economie, aprobat de Guvern o dată pe an. În 2016, acest indicator a constituit 5050 lei.

Actuala mărime a unității convenționale a fost stabilită în Codul penal în 2002 și de atunci nu a fost modificată. În această perioadă, mărimea sancțiunilor era stabilită în unități convenționale, adică 1 u.c. fiind egală cu 20 de lei. Autorii documentului consideră că în ultimii 14 ani, acest indicator nu mai corespunde realităților economice. Potrivit estimărilor Ministerului Justiției, dacă ținem cont de creșterea inflației din 2003, atunci în prezent, 1 u.c. ar depăși 87 de lei. În anii 2003-2015, nivelul inflației medii anuale a depășit 8,6%, iar creșterea totală a inflației a constituit cel puțin 290%.

- Amendamentele au fost elaborate nu atît în scopul majorării acumulărilor la bugetul de stat, cît pentru aprecierea adecvată a daunei și aplicarea adecvată a pedepsei alternative, spune viceministrul Justiției Nicolae Ieșanu. În prezent, sînt situații, cînd pentru amenzile de cîteva mii de lei alternativă este închisoarea pentru cîțiva ani. Acest lucru nu e chiar echitabil.

Potrivit viceministrului, amenzile mici pentru încălcările și infracțiunile serioase nu contribuie la prevenirea acestora, iar în cele mai multe cazuri sînt prevăzute amenzi incomensurabile cu gravitatea faptei săvîrșite. Ministerul Justiției consideră că înăsprirea pedepselor va avea un impact pozitiv asupra indicatorilor criminalității: creșterea amenzilor, deseori, îi determină pe potențialii infractori să se gîndească la legalitatea acțiunilor și la cheltuielile alternative a săvîrșirii faptei.

În locul banilor – muncă neremunerată

Modificările la a articolul 64 din Codul penal prevăd, de asemenea, modificarea amenzilor maxime și minime, aplicate sub formă de sancțiuni penale. Astfel, pentru persoanele fizice, mărimea amenzii va di de 500 – 3000 u.c., în locul limitelor existente în prezent de 150 și 1000 u.c. Ca și anterior, mărimea sancțiunilor va fi stabilită de instanță, în funcție de gravitatea infracțiunii, a situației patrimoniale a celui vinovat și a familiei lui.

Și pe întreprinzători îi așteaptă o înăsprire semnificativă a sancțiunilor. În prezent, pentru persoana juridică, trasă la răspundere penală, mărimea amenzii constituie de la 500 pînă la 1500 u.c. În perspectivă, mărimile amenzilor vor fi stabilite în limita de la 1,5 mii pînă la 60 de mii de unități convenționale – în funcție de caracterul și gravitatea infracțiunii, mărimii daunei cauzate și situației financiar-economice a persoanei juridice .

Potrivit proiectului de lege adoptat, prejudiciu în proporții mari va fi considerat acel cauzat de o persoană sau un grup de persoane, ce depășea, la momentul săvîrșirii infracțiunii 20 de salarii medii prognozate pe economie, iar prejudiciu în proporții deosebit de mari – 40 de salarii medii pe economie. În prezent, daunele în proporții mari și deosebit de mari sînt pedepsite cu amenzi în mărime de 5 mii u.c. și, respectiv, 2,5 u.e.

Este prevăzut că în cazul eschivării condamnaților de la plata amenzilor, aplicate drept pedeapsă de bază sau suplimentară, instanța poate înlocui suma neachitată cu închisoare, în limita termenelor pedepsei maxime prevăzute de Codul penal. Potrivit amendamentelor, suma amenzilor se înlocuiește prin privațiunea de libertate, reieșind din raportul: o lună pentru 100 de unități convenționale a amenzii (în locul celor 50 u.c. aplicate în prezent). Dacă condamnatul nu este capabil să achite amenda, instanța o poate înlocui cu munca neremunerată în folosul societății din considerentul 60 de ore pentru 100 de unități convenționale ale amenzii.

Totodată, modificările prevăd reducerea pragului minim de alcoolemie. Astfel, în cazul ebrietății alcoolice minime, concentrația de alcool în sînge va constitui de la 0,3 pînă la 0,5 g/l (în locul limitelor actuale de 0,3-1,0 /g/l) sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 pînă la 1,0 g/l (în locul a 0,15-0,5 g/l). Stare avansată de ebrietate se va considera situația persoanei cu o concentrație de alcool în sînge de la 0,5 g/l și mai sus (în prezent – de la 1,0 g/l) sau cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 g/l și mai sus (în locul celor 0,5 g/l și mai sus în prezent).

Motiv se va găsi întotdeauna

În opinia experților, Ministerul Justiției trișează, cînd afirmă că nu există legături directe între creșterea sancțiunilor și necesitatea completării bugetului. În condițiile cînd autoritățile sînt obligate să restituie cele 13,5 miliarde de lei alocate de către guvernele lui Iurie Leancă și Chiril Gaburici băncilor lui Ilan Șor, statul întreprinde măsuri fără precedent de înăsprire a răspunderii administrative și penale.

Nimeni nu contestă faptul că, de-a lungul timpului, unele amenzi devin mai mari, altele puțin mai mici. Fluctuații mari se observă doar la amenzile pentru încălcările sau infracțiunile, împotriva cărora luptă Moldova. Unele categorii de amenzi, spre exemplu, pentru încălcarea regulilor de circulație rutieră s-au majorat destul de des, iar mărimea acestora s-a majorat de cîteva ori. Totodată, amenzile pentru unele fapte, considerate a fi nu atît de periculoase, cu timpul își pierd valoarea.

În ultimii ani, au fost majorate, semnificativ, diferite amenzi: pentru eludarea controlului vamal, pentru conducerea transportului în stare de ebrietate cu depășirea limitei maxime admisibile, pentru transmiterea benevolă a volanului persoanei în stare de ebrietate, pentru profanarea simbolurilor publice și încălcarea modului lor de utilizare, pentru mituirea alegătorului, pentru procesarea datelor cu caracter personal fără respectarea legislației și multe alte fapte.

În același timp, au apărut o mulțime de sancțiuni noi: pentru încălcarea obligației constructorilor de a înregistra fiecare acord de investiții în construcții, pentru nerespectarea principiilor asigurării egalității și protecției de discriminare în toate manifestările ei, pentru încălcarea legislației privind accesul la informații și depunere a petițiilor, pentru activitatea publică, ce are un impact negativ asupra minorilor, pentru escrocheriile în sport, meciuri trucate și pariuri aranjate etc.

„În prezent, poate fi amendată, practic, orice persoană sau întreprindere, care au o activitate, menționează unul dintre experții NOI.md. Cauza și motivul pot fi găsite, or pentru aceasta există toate instrumentele, care se află în mîinile statului. Și deseori, e greu să-l acuzi pe contravenient de ceva, deoarece normele importate și realitatea nu
se intersectează.

Dar oare poate fi considerat drept pedeapsă sistemul de amenzi din Moldova? Puțin probabil, deoarece acesta este apriori selectiv – nu sînt pedepsiți toți acei, care au încălcat (atunci ar trebui amendați aproape toți), ci doar acei stabiliți drept contravenienți. Adică, organelor constatatoare li se oferă planul de colectare a banilor de pe „sectorul” de care răspund. Iar în prezent, în condițiile unui deficit bugetar cronic, autoritățile nu s-au gîndit mult la alegerea unor metode mai mult sau mai puțin acceptabile pentru suplinirea lui”.